Pentru a fi siguri ca vor face fata concurentei de pe piata comuna, fermierii romani trebuie sa se orienteze spre segmentele de nisa de pe piata europeana, care ofera oportunitati sporite. Investitorii nu trebuie sa se ghideze dupa subventiile acordate anul acesta de statul roman pentru ca, dupa integrare, subventia va fi unitara, fiind acordati bani pentru fiecare hectar cultivat, indiferent de cultura. Pina atunci, daca vor sa-si dezvolte afacerea, agricultorii au la dispozitie programul ,,Fermierul’’ pentru a-si asigura co-finantarea pentru proiectele SAPARD.

Sfecla de zahar pentru ardeleni si moldoveni

Zaharul constituie, de multa vreme, o problema la nivel european, iar Romania ar putea sa faca fata pe piata comuna daca ar investi in acest sector. „Sfecla de zahar este cea mai profitabila cultura agricola, pentru ca randamentul este destul de mare, se acorda subventii si, cel mai important, exista piata de desfacere“, ne-a declarat Ioan Armenean, presedintele Patronatului Zaharului.

Trebuie insa indeplinite citeva conditii pentru ca producatorii nostri sa faca fata concurentei de pe piata europeana. In primul rind, productiile obtinute trebuie sa fie asemanatoare celor din tarile vestice. „O cantitate rezonabila ar fi in jur de opt tone de zahar la hectar, adica cel putin 50 de tone de sfecla/ha. Pentru a obtine o recolta la costuri minime, este indicat ca fermierii romani sa cultive sfecla de zahar in zonele cu conditii climaterice favorabile, adica Transilvania, Banat si Moldova. Sa cultivi sfecla in sudul tarii va fi, dupa integrare, sinucidere curata“, a mai aratat Armenean.

In Romania, aceasta cultura este sprijinita de stat, Ministerul Agriculturii acordind 1.500 de lei noi pentru fiecare hectar. Investitia initiala intr-o cultura de sfecla de zahar este de 1.000 de euro/hectar. Pentru a fi sigur de profit, fermierul trebuie sa cultive intre 8 si 20 de hectare si sa obtina o productie de 8 tone de zahar de pe un hectar cultivat cu sfecla. Din 1.000 de tone de sfecla sint obtinute intre 120 si 140 de tone. Profitul net obtinut din cultura de zahar este de 20-25%.

Un miliard de lei - investitia initiala in vita nobila

Vinul romanesc ar putea avea succes, el avind deja o oarecare iesire pe piata europeana. Deocamdata, vinurile noastre sint clasate ca medii, neajungind sa fie considerate de calitate superioara, dar au sanse sa recupereze daca se va investi in vita nobila si in marketing. Piata europeana este vizata insa si de alti producatori de vin din America de Sud, Australia si Noua Zeelanda, care deja si-au facut loc in Europa.

Investitia necesara pentru infiintarea unui hectar de vita nobila este de un miliard de lei de la sadirea butasului pina la prima recolta, adica patru ani. Pentru demararea actiunii este nevoie de citeva sute de milioane de lei, intrucit infiintarea unui hectar de vita necesita 4.000-5.000 de butasi, la un pret de un euro/bucata. Pentru ca intreaga cheltuiala sa fie redusa la jumatate, producatorii au la indemina o solutie mai simpla, altoirea vitei hibride. In felul acesta nu mai trebuie defrisat terenul, singura investitie fiind pentru achizitionarea altoilor, care sint mai ieftini decit butasii pentru cultura, iar investitia este amortizata in citiva ani. Pentru ca profitul sa fie sigur, specialistii recomanda proprietarilor de podgorii sa se asocieze cu un combinat de prelucrarea strugurilor.

Produsele bio - succes garantat

Citeste si:

Produsele ecologice au poate cele mai mari sanse pe piata europeana. In primul rind, pentru ca o mare suprafata de teren poate fi convertita pentru cultura bio si, in al doilea rind, pentru ca europenii isi doresc din ce in ce mai mult produse sanatoase. „Potentialul fermierilor romani este foarte mare si probabil exista citeva sute de mii care produc lapte bio si nici nu stiu. Important este ca, in acest domeniu, Romania porneste cam de la aceeasi linie cu europenii si produsele eco obtinute de fermierii romani vor putea fi valorificate cu succes pe piata europeana. In plus, chiar daca pentru conversie sint necesari trei ani si citeva mii de euro, profitul este mare pentru ca aceste produse sint cu 20-25% mai scumpe decit cele conventionale“, a spus Valeriu Steriu.

In Romania, suprafata cultivata cu produse bio este de peste 70.000 de hectare, adica sub 1% din potentialul agricol al tarii. Aceasta in ciuda faptului ca, potrivit studiilor, tara noastra ar putea produce in sistem ecologic in jur de 10-15% din suprafata agricola. Statul roman acorda subventii pentru aceste produse. Astfel, legumele de solar primesc 7.000 de lei noi/ha, cele de cimp – 1.200 de lei noi/ha, plantele medicinale – 1.200 de lei noi/ha, floarea-soarelui, soia, vita-de-vie si pomii fructiferi – 800 de lei noi/ha.

Cerealele nu au nici o sansa

Nu sint multe produsele cu care ne putem mindri ca am putea face fata concurentei europene, cu atit mai putin sa-i depasim pe vestici. Cerealele nu sint si nici nu vor fi profitabile pentru agricultorii romani. In primul rind, pentru ca productivitatea este mica in comparatie cu cea europeana si, in consecinta, costurile sint mai mari. Astfel, dupa integrare nu este indicata cultivarea de griu sau de porumb. Nici fermele zootehnice nu au foarte mari sanse pina cind nu se va reusi cresterea productivitatii.

„Dupa aderare, laptele produs in Romania va fi mult mai scump decit in Europa. Aceasta pentru ca o vaca dintr-o ferma europeana are la o lactatie 7.000-8.000 de litri, pe cind una romaneasca doar 3.000-4.000 de litri. Daca crescatoriile de pasari au primit deja o grea lovitura cu gripa aviara, nici porcul nu este profitabil, in ciuda subventiilor foarte mari acordate acestui sector“, a spus Valeriu Steriu, presedintele Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui.

Drumul dosarului pentru banii de la „Fermierul“

Cei care vor un credit prin programul ,,Fermierul’’ trebuie sa aiba in primul rind idee despre o investitie in agricultura pe care sa o prezinte Directiei Agricole Judetene. Daca investitorul are pamintul necesar fie in proprietate, fie in arenda, poate trece la faza a doua – discutia cu specialistii Oficiului de Consultanta. Acestia il ajuta pe cel interesat sa intocmeasca dosarul si sa gaseasca banca potrivita. Urmatorul pas este prezentarea documentelor la Biroul Teritorial de Implementare a Programului SAPARD. Daca dosarul este complet si expertii SAPARD au fost convinsi, fermierul semneaza primul contract, cel cu Agentia. Pe al doilea il va semna la banca, de unde va lua intregul credit. Pe masura ce inainteaza in activitate, investitorul va primi de la SAPARD jumatate din bani.

Vor fi eligibile investitiile in ferme vegetale, de crestere a animalelor, achizitia de utilaje agricole, dar si investitiile pentru infiintarea de ciupercarii, apicultura, acvacultura, cresterea strutilor sau a viermilor de matase.

Astazi, Ministerul Agriculturii va stabili care dintre cele sase banci participante la licitatie (BCR, CEC, Raiffeisen Bank, BRD-GSG, Romexterra si Banca Carpatica) vor putea derula programul ,,Fermierul’’. In functie de punctajul realizat, bancile vor primi o parte din cei 7.000 de miliarde de lei alocati programului.