Daniela Tudor este avocat in Capitala. Castigurile ei variaza de la luna la luna, de la cateva sute la cateva mii de euro. Nu si declaratia ei de venit, care arata la fel in jur de 700 de lei noi in fiecare luna indiferent de suma care ii intra in realitate in buzunar. E simplu. Unii clienti nici nu vor chitanta, iar altii accepta sa le trec sume mai mici decat cele pe care mi le platesc, explica ea. Marian Ionescu este vanzator intr-un magazin din Bistrita. Oficial, el castiga salariul minim pe economie. In realitate, patronul il plateste cu 500 de lei noi pe luna aproape jumatate din suma este incasata la negru. Cat despre Liviu Turbatu, originar dintr-un sat ialomitean, lucreaza acum pe un santier din Spania. In fiecare luna, trimite acasa cel putin 300 de euro, bani care tripleaza veniturile nevestei sale.
Oficial, salariul mediu net pe economie era, in februarie, de 220 de euro. Venitul mediu pe gospodarie (aici fiind incluse salariile, pensiile, chiriile, castigurile estimate din agricultura si zootehnie, alocatiile, comisioanele, drepturile de autor si altele) era undeva in jur de 400 de euro. In realitate, sumele nedeclarate Fiscului, fie ca provin din munca la negru, din subevaluarea castigurilor, din ce trimit rudele de peste hotare fie din traditionala spaga, ar putea sa reprezinte chiar inca o data pe atat.
Dar nu numai veniturile romanilor se regasesc intr-un fel in statistici si altfel in viata de zi cu zi. Chiar si datele despre populatia Romaniei si a localitatilor sunt deseori puse la indoiala, chiar daca acestea sunt extrem de importante, de la stabilirea unor strategii de dezvoltare a infrastructurii pana la distribuirea bugetului. Daca oficial suntem cam 22 de milioane, se presupune ca, in realitate, fara cei care muncesc in strainatate, Romania mai are numai vreo 19-20 de milioane de locuitori permanenti. De cealalta parte, cei care locuiesc fara forme legale in Bucuresti si alte mari orase cresc numarul de locuitori fara ca autoritatile sa aiba habar cu cat.
si dimensiunile populatiei salariate trec, in realitate, mult peste cele 4,5 milioane de persoane inregistrate in bazele de date oficiale. Agricultura si serviciile sunt cele mai mari consumatoare de forta de munca ilegala, dar si industria apeleaza deseori la munca la negru, in care, potrivit diverselor estimari, sunt angrenate intre 500.000 si 1,5 milioane de romani.
Diferente exista in numeroase alte domenii. Desi din ce in ce mai mare, valoarea importurilor ar putea fi si mai impozanta. Inca merge sa declari la vama valori mai mici, ca sa platesti taxe mai mici, explica angajatul unei firme chinezesti din cartierul bucurestean Colentina. Exista, intr-adevar, un element de subevaluare la importuri, mai ales la cele din Asia, confirma analistul economic Daniel Daianu.
Citeste si:
Sursa: http://www.capital.ro/index.php?a=23688&shift=1
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
