Statul nu trebuie sa abordeze aceasta situatie doar cantitativ, prin majorarea fondurilor alocate, ci si calitativ.

"Ajutoarele sociale trebuie mai bine tintite si lucrul asta cred ca este evident. Antreprenorii si firmele de recrutare imi spuneau ca au fost in diverse judete ale tarii unde somajul este foarte mare si au incercat sa recruteze pentru diverse companii, dar nu a vrut nimeni sa vina pe salariu minim, fiind vorba de forta de munca necalificata. De ce? Pentru ca au ajutor social. Deci, sistemul de motivatie este prost gandit", a afirmat economistul sef al Raiffeisen Bank intr-o conferinta de presa organizata de Ministerul Finantelor Publice.

Nu este incurajata munca, ci mai degraba nemunca

Problemele din educatie - "mintea luminata" si scolile profesionale

Sistemul de educatie se confrunta, pe langa resursele limitate, si cu alte probleme, precum cea a scolilor profesionale.

Min. Educatiei a realizat:elevii NU sunt pregatiti pentru piata muncii

Min. Educatiei a realizat:elevii NU sunt pregatiti pentru piata muncii

"Antreprenorii se plang din ce in ce mai mult ca nu gasesc forta de munca calificata. Si nu calificata cu doua facultati si sapte masterate, ci calificata ca strungar, sudor, tractorist si alte meserii, pe care nu prea le mai avem. A fost o minte stralucita, cu ghilimelele de rigoare, care (…) a desfiintat scolile profesionale", a spus Ionut Dumitru.

Scolile de arte si meserii au fost desfiintate in anul 2009/2010 de ministrul Educatiei de la acel moment, Ecaterina Andronescu, locurile fiind directionate catre liceele tehnice.

Asupra deciziei s-a revenit ulterior, insa economia Romaniei plateste “cu varf si indesat” pentru anii in care s-a renuntat la scolile profesionale, a spus economistul. Au fost pierdute mai multe generatii de potentiali absolventi, care ar fi putut acoperi deficitele de forta de munca din anumite sectoare ale economiei.

Romania da prea putini bani pe educatie, sanatate si asistenta sociala

Desi Romania vrea sa aiba servicii de educatie, de sanatate si de alta natura la nivel european, resursele financiare alocate sunt foarte mici comparativ cu statele din UE sau chiar din regiune.

In plus, reducerile de taxe din ultimii ani amplifica aceasta problema, intrucat lipsesc bugetul de stat de fonduri care ar fi putut fi alocate pentru educatie sau sanatate.

Astfel, dupa ce in ultimii 10-15 ani veniturile bugetare au fost de 27-28% din PIB, pentru prima data in ultimii 26 de ani Romania va avea anul urmator venituri din taxe si impozite sub 26% din PIB, a afirmat Ionut Dumitru.

Citeste si:

In schimb, Romania aloca pentru investitii publice un procentaj mare din PIB, raportat la alte state, dar banii acestia sunt cheltuiti cu o eficienta redusa.

Avand in vedere situatia Romaniei, alocarea de resurse financiare doar pentru salarii, de exemplu in sistemul de invatamant, nu rezolva problemele, a avertizat economistul sef al Raiffeisen Bank.

In sectorul public, discutiile sunt concentrate preponderent pe salarii, fara sa fie acordata suficienta atentie cresterii performantei angajatilor.

"In acelasi timp trebuie sa discutam si despre numarul de personal si despre o reforma adevarata a administratiei publice si din perspectiva numarului de personal si din cea a calitatii personalului si a performantei acestuia", a spus economistul Raiffeisen Bank.

Angajatii din sectorul public, incluzand si companiile de stat, reprezinta peste 30% din total angajati din economie. Romania se plaseaza astfel aproape de tarile nordice, unde sistemul de protectie sociala este mult mai dezvoltat, taxele fiind de asemenea foarte mari.

"A nu se intelege ca avem prea multi bugetari raportat la numarul de populatie. Daca raportam numarul de bugetari la populatie vom trage concluzia (…) ca avem prea putini bugetari. Problema este ca avem prea putini salariati in mediul privat, care alimenteaza bugetul prin taxe si impozite", a afirmat Ionut Dumitru.