"Nu vad un motiv pentru a avea un program la fel de mare precum cel actual, pentru ca nevoia nu mai este aceeasi. In cazul imprumutului actual a fost o situatie de criza, unde exista o mare nevoie de finantare. Va fi cu siguranta o valoare mai mica, dar va trebui sa discutam cu autoritatile suma exacta", a spus Franks, citat de Mediafax.

Romania are in derulare un acord cu FMI, UE si Banca Mondiala in valoare de 20 de miliarde de euro, din care 13 miliarde de euro provin de la FMI.

Potrivit reprezentantului FMI, continuarea acordului stand-by incheiat anul trecut va fi, cel mai probabil, de tip precautionary, ceea ce inseamna ca FMI va elibera la fiecare evaluare o anumita suma de bani, care nu va mai intra in contul BNR sau la bugetul de stat, ca pana acum. Banii vor ramane la Washington si vor fi disponibili pentru situatii neprevazute, cum ar fi cazul aparitiei unei crize regionale care ar pune presiune pe curs.

"Ganditi-va la el ca la o polita de asigurare. Cumperi o asigurare pentru masina personala si singura data cand o vei folosi este cand vei suferi un accident. Dar tu speri ca nu vei avea un accident, speri ca vei face o treaba buna conducand masina si ca nu vei avea probleme. Cu toate acestea, uneori, se poate intampla sa ai un accident fara sa fie vina ta. Acesta este motivul pentru care este necesar un aranjament de tipul precautionary cu Fondul", a explicat Franks.

Acordul de tip precautionary presupune ca statul poate accesa in cazul aparitiei unor probleme neprevazute toate transele din imprumut aprobate in urma evaluarilor efectuate pana la acea data.

"Daca se incheie un aranjament de tipul precautionary stand-by, de fiecare data cand se face o evaluare si board-ul decide ca banii vor fi disponibili, statul nu ia banii si ii duce la Bucuresti la rezerva bancii centrale, ci ii lasa la Washington. Daca ulterior vor exista probleme, atunci suma reprezentand transele aprobate pana la acel punct vor putea fi acordate. De obicei, daca inchei un program de tip precautionary, nu ai nevoie de bani si nu ii vei folosi", a continuat Franks.

In cazul unui aranjament de tipul flexible credit line (linie de credit flexibila), varianta vehiculata anterior, statului ii este permis sa atraga in orice moment toata suma negociata in program daca apare o situatie neprevazuta.

Citeste si:

"Exista cerinte foarte stricte pentru a te califica pentru acest tip de aranjament (linie de credit flexibila - n.r.). Cel mai probabil scenariu este sa continuam actualul program cu unul de tipul precautionary stand-by arrangement, dar urmeaza sa avem aceasta discutie cu autoritatile romane", a adaugat Franks.

Daca Romania va trage fonduri in cadrul noului aranjament, Franks nu a respins ipoteza ca o parte din suma sa fie virata catre bugetul de stat, asa cum s-a intamplat si in trecut.

Seful misiunii FMI a mentionat ca un nou program va include masuri de reforma care sa asigure revenirea econoniei la potentialul sau, iar printre cele mai importante actiuni este ajustarea deficitului bugetar, astfel incat decalajul sa se reduca la sub 3% din PIB.

Asigurarea stabilitatii sistemului financiar va fi o alta componenta prioritara in cadrul programului. Pe partea structurala, vor fi vizate domenii cheie unde reforma inca nu a fost incheiata, respectiv companiile de stat si eficienta cheltuielilor publice.

Nu in ultimul rand, intr-un nou program, FMI va dori sa se asigure ca toate obstacolele birocratice impotriva atragerii fondurilor europene vor fi depasite, iar statul va avea suficienti bani pentru a asigura partea de finantare necesara pentru atragerea fondurilor europene.

Premierul Emil Boc a declarat, in septembrie, la New York, ca discutiile dintre autoritatile romane si oficialii FMI privind incheierea unui nou acord vor incepe in luna octombrie, cand o delegatie a Fondului se va afla la Bucuresti, urmand sa fie stabilita si forma acestui acord.

Anterior, presedintele Traian Basescu a declarat ca Romania va semna in 2011 un nou acord cu FMI, precizand ca, desi statul roman vrea, nimeni nu il imprumuta acum pe termen lung, din cauza deficitelor structurale.