Criza francului: Romanii cu credite in franci elvetieni protesteaza in Capitala pentru conversie

Mitingul, organizat de Grupul Clientilor cu Credite in CHF (cu circa 16.000 de membri) pe reteaua de socializare Facebook, a reunit romani din multe zone ale tarii, care au venit impreuna cu familia, copiii si prietenii, de la Bacau, Braila, Constanta, Cluj, Sfantu Gheorghe, Harghita, Tulcea, Baia Mare, Slatina, Pitesti, Timisoara, Oradea, Iasi, Turda sau Galati, noteaza Mediafax.

"BNR+Banci+Clienti=Vinovati! De ce doar noi suntem penalizati?", "Banca=Camatar legalizat de BNR si de Stat!", "Nu vrem banii de la stat, vrem sistem reglementat!", "BNR reglementeaza doar cum bancile dicteaza!", "Vreau rata sa imi platesc, Copilul din ce-l hranesc?", "Je Swiss dator vandut!", "Rate CHF la curs istoric!, "Eram educat, dar dezinformat. Banca m-a inselat!", "Voi aveti puterea, noi avem durerea!" sunt doar cateva dintre mesajele pe care indatoratii la banci in franci elvetieni le afiseaza pe pancarte.

Grupul a depus marti, prin reprezentantii sai, o cerere la Guvern, Camera Deputatilor si Senat, prin care propune spre dezbatere si adoptare in regim de urgenta, de maxim doua saptamani, un text de initiativa legislativa care sa solutioneze situatia "grava" in care sa regaseste o mare parte a clientilor care au contractat credite in monede straine (franci elvetieni, euro sau dolari).

Clientii institutiilor de credit cer astfel, prin masurile propuse, ca bancile sa le ofere posibilitatea de a opta pentru conversia creditelor in valuta in moneda nationala, la cursul de la data semnarii contractelor apreciat cu cel mult 20%, indiferent de tipul creditului, ipotecar sau de nevoi personale. Totodata, ei solicita interzicerea aplicarii de catre banca a unor comisioane si garantii suplimentare, precum si de costuri si alte cheltuieli netransparente in procesul de conversie. O alta cerere este ca dobanda anuala efectiva (DAE) pentru creditul in lei sa nu depaseasca nivelul DAE aplicat anterior.

La ora 13:20, randurile protestatarilor s-au inmultit la circa 2000 de persoane, acestia scandand ca nu mai achita ratele la banci pana nu se gasesc solutii corecte astfel incat sa-si permita sa plateasca in continuare datoria, nu sa ajunga in situatia de a ramane fara case. "Asteptam sa ni se alature cat mai multe persoane din Bucuresti si din tara, pana la ora 16:00. Acest miting este prima actiune pe care o organizam pentru a sustine demersul nostru legislativ, respectiv solicitarea depusa la Guvern, Camera Deputatilor si Parlament. Vor urma si altele, nu ne oprim aici, vom pune in continuare presiune si vom boicota sediile bancilor. Bancile nu au dorit pana acum sa stea de vorba cu noi ca grup, cu atat mai putin individual",a declarat Andreea Cristoforidis, unul dintre reprezentantii grupului si organizator al mitingului.

"Banca nu negociaza contractele de credit"

Protestatarii spun ca bancile de la care au luat credite nu fost dispusi niciodata la negocierea contractului de credit, fiind nevoiti sa accepte forma contractului asa cum a fost inaintata de banca pentru a putea accesa un imprumut pentru casa. "Negocierea presupune doua parti, or banca nu negociaza cu clientii contractele de credit, nu sta de vorba cu noi pe aceste aspecte. Nici renegocierea contractelor nu este posibila individual", spune Daniel Teodorescu, alt reprezentant al Grupului Clientilor cu Credite in CHF.

O familie prezenta la miting, cu o fetita de un an si jumatate in brate, a ajuns in situatia de a avea de achitat in aceste zile o rata de 4.100 de lei, fata de 1.800 de lei la momentul contractarii creditului, pentru achizitia unui apartament. "Cand am mers la banca am cerut credit in lei, mi s-a spus ca nu ma incadrez nici la lei, nici la euro, dar ofiterul de credit mi-a spus ca ne da franci elvetieni. Atunci nici nu stiam ce sunt francii elvetieni, dar mi s-a spus ca ma incadrez si ca e foarte bine", afirma Constantin Hrenciuc, capul acestei familii.

Debitorii bancilor spun ca vor reglementari exacte in "Romania lucrului bine facut" si in practica, nu doar in teorie. Protestatarii scandeaza "Jos Isarescu!", "Jos Mafia!", "Conversia!". Ministrul Finantelor, Darius Valcov, a afirmat miercuri, in cadrul unor consultari la Comisia Buget-Finante din Camera Deputatilor, ca nu se opune propunerii de conversie in lei a creditelor in franci, la cursul de la momentul contractarii creditului plus maxim 20%, daca aceasta masura este convenita si agreata de bancile comerciale.

Conversia ar produce pierderi pentru banci

"Ar insemna un risc de doua miliarde lei pentru creditele in franci, e foarte important de vazut aceasta pierdere cum vedeti (adresare catre reprezentantii Comisiei Buget-Finante - n.r.) ca ar putea fi suportata de catre stat. Daca nu, trebuie sa analizam daca bancile comerciale pot sustine aceasta suma de doua miliarde lei", a spus Darius Valcov. Pe de alta parte, Nicolae Cinteza, directorul Directiei Supraveghere din BNR, le raspunde indatoratilor in valuta ca nu se poate lua in calcul un act normativ care sa stabileasca conversia la un alt curs de schimb decat cel din ziua in care se efectueaza tranzactia, intrucat pe de o parte se incalca grav legea contabilitatii, iar pe de alta parte ar produce pierderi pentru banci, in unele cazuri existand chiar riscul falimentului.

"Orice decizie privind o conversie la un alt curs de schimb decat cel din data tranzactiei produce pierderi pentru banci. Rezolvarea printr-un act normativ care sa stabileasca conversia la un alt curs decat cel din ziua tranzactiei nu se poate! (...) Sunt banci care pot da faliment daca conversia se face la curs istoric. Si nu una sau doua banci risca falimentul!", a punctat Cinteza. Totusi, el recunoaste ca institutiile de credit vor resimti o presiune pentru conversia creditelor in conditii avantajoase dupa ce Banca Transilvania va aplica planul de conversie la care s-a angajat prin contractul de preluare a Volksbank, cu oferirea unui discount clientilor acesteia.

"Sunt convins ca bancile vor avea presiune dupa ce Banca Transilvania va pune planul in aplicare, dar nu sunt convins ca vor putea sustine aplicarea unui discount la conversia creditului. Daca indicatorul de solvabilitate scade sub 6%, deja banca trebuie sa aplice administrare speciala, iar sub 2% se instituie procedura de faliment", a afirmat Nicolae Cinteza. Finantele au propus, ca solutie, modificarea ordonantei de urgenta privind restructurarea creditelor lansata in iunie 2014, denumita atunci "Electorata", prin marirea plafonului pentru venituri de la 2.200 lei brut la 3.000 lei brut, schema in care s-ar incadra 1,05 milioane de persoane, cu 200.000 mai multe decat in varianta precedenta.

Bancherii resping conversia creditelor la curs istoric

Totodata, va creste deducerea speciala pentru credit de la 900 la 1.500 lei lunar, echivalent cu maxim 240 lei reducere lunara a impozitului pe venit. Acordarea deducerii speciale (a creditului fiscal) se va aplica din luna imediat urmatoare rescadentarii creditului, comparativ cu o decalare de doi ani in varianta anterioara. Valcov apreciaza ca prevederile schemei ar putea fi aplicate, cel mai repede, incepand cu 1 martie.

Directorul Supravegherii din BNR considera insa ca propunerea Finantelor poate oferi avantaje doar pe termen scurt clientilor, iar legea insolventei, de asemenea adusa in dezbatere in ultima saptamana, nu rezolva problema. Bancherii resping, de asemenea, conversia creditelor la alt curs decat cel din momentul operatiunii, precum si impunerea unei solutii pe cale legislativa, optand pentru solutii proprii in relatia cu clientii.

"Fiecare banca are obligatia pentru a gasi solutii pentru clientii sai. Trebuie sa ne gandim si cine plateste costurile la sfarsitul zilei. Deponentii merita si ei atentie, sunt cei care platesc. Sa nu cream costuri inutile, care se vor transfera, mai devreme sau mai tarziu, sau in dobanzi mai mici pentru deponenti sau intr-un credit mai scump pentru cei care chiar platesc", apreciaza Steven van Groningen, presedintele Consiliului Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) si presedinte al Raiffeisen Bank.

Presedintele Klaus Iohannis s-a intalnit in aceasta saptamana cu premierul Victor Ponta si cu guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, pentru a discuta situatia creata de aprecierea francului elvetian la maxime istorice in raport cu leul. O decizie de inghetare temporara a cursului a fost luata vineri de Parlamentul Croatiei, care a aprobat un proiect de lege privind introducerea, timp de un an, a unui curs de schimb valutar fix franc/kuna, pentru a-i proteja pe cei 60.000 de croati care au credite ipotecare in moneda elvetiana de efectele deprecierii kunei. Cursul a fost fixat la 6,39 kuna pentru un franc, nivelul la care moneda locala se tranzactiona saptamana trecuta, inaintea deciziei bancii centrale elvetiene de a renunta la plafonul minim de 1,2 franci/euro.

Prin stabilirea unui curs fix temporar, guvernul din Croatia vrea sa castige timp pentru analizarea unei posibile conversii in moneda locala a imprumuturilor in franci elvetieni. In Romania, peste 75.000 de persoane fizice au credite in franci elvetieni, potrivit datelor BNR, iar 95% din imprumuturi sunt concentrate la sase banci, dintr-un total de 14 institutii de credit care au acordat finantari in franci elvetieni. In realitate, numarul debitorilor cu credite in CHF ajunge la circa 200.000, avand in vedere ca mai multe institutii de credit au externalizat o parte din aceste imprumuturi catre bancile-mama.

Cursul pentru francul elvetian anuntat vineri de BNR a crescut cu 1,5%, la 4,5817 lei, inregistrand astfel al saselea maxim consecutiv in ultimele sapte sedinte. Referinta a crescut cu 6,65 bani, de la 4,5152 lei joi, plasandu-se astfel pentru a doua sedinta consecutiv peste nivelul euro. Francul s-a apreciat puternic incepand de joi, 15 ianuarie, cand banca centrala a Elvetiei a decis sa renunte la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro, introdus in septembrie 2011, la momentul la care francul era aproape la paritate fata de euro, la fel ca in prezent.

Francul elvetian a crescut cu 22,4% fata de leu comparativ cu nivelul anuntat de BNR pe 14 ianuarie, inainte de hotararea Bancii Nationale a Elvetiei. Daca un roman cu credit in CHF platea pana la acel moment pentru o rata medie de 500-600 de franci intre 1.900 lei si 2.250 lei pe luna (calcul la cursul BNR din 14 ianuarie), peste numai o zi suma de achitat pentru aceeasi rata a urcat brusc cu 300-350 de lei, la 2.200 - 2.600 de lei.

Cum aprecierea monedei elvetiene a continuat pe parcursul zilelor urmatoare, clientii bancilor au fost nevoiti sa suplimenteze suma respectiva, la cursul de vineri, cu inca 90-150 de lei, insa la cursul de schimb afisat de banci sau de casele de schimb valutar, contravaloarea ratei a crescut mai mult.

OTP Bank a fost prima institutie de credit care a anuntat, vinerea trecuta, o masura de reducere a impactului cursului de schimb franc elvetian - leu asupra ratelor clientilor cu credite in CHF. Astfel, banca va aplica reducerea marjei de dobanda cu 1,5 puncte pe o perioada de trei luni, iar clientii pot solicita aceasta facilitate pana la 27 februarie 2015, in unitatea in care au semnat initial contractul de credit. Aceeasi solutie a fost anuntata vineri si de Millennium Bank, banca achizitionata de OTP.

Raiffeisen Bank a redus incepand de vineri dobanda pentru clientii cu credite in CHF, cu cinci luni inainte de termenele contractuale, Volksbank Romania va mentine pentru o perioada de trei luni, pana la 17 aprilie, cursul de schimb franc/leu folosit de banca la 31 decembrie, de 3,8035 lei, iar Piraeus Bank va propune solutii individuale pentru clientii cu imprumuturi in CHF.

Tramvaen / Shutterstock.com

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Te-ar putea interesa și: