O fila de istorie, cand si cum au aparut cooperativele de credit
Primele cooperative de credit din Romania au aparut in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, adoptand sistemele germane Raiffeisen si Schulze-Delizsch. Asemenea asociatii de economie, credit si ajutor mutual au luat fiinta in acea perioada in tinutul Bistritei din Ardeal (1851), in orasul Braila si in Bucuresti (1870). In perioada imediat urmatoare, respectiv 1871-1881, au aparut numeroase societati de credit si economie in aproape toate orasele mari ale Romaniei.
Dupa 1990, cooperatia a cunoscut o dezvoltare constanta. Aparitia, in 1997-1998, a unor banci populare independente, autointitulate si "cooperative de credit", care au profitat de unele imperfectiuni ale sistemului legislativ din acea perioada, a determinat Guvernul sa adopte noi masuri legislative, interzicand chiar infiintarea de noi astfel de institutii. Noua legislatie a dat posibilitatea BNR de a supraveghea si controla activitatile bancare efecuate in cadrul cooperatiei de credit.
Cum functioneaza astazi bancile populare
Guvernul a aprobat un proiect de lege prin care micii intreprinzatori ar putea beneficia de imprumuturi acordate de societati de microfinantare, care vor functiona ca societati pe actiuni sau cu raspundere limitata.
Potrivit legii, societatile care intentioneaza sa desfasoare activitati de microfinantare trebuie sa aiba un capital social de minimum 200.000 de euro, ce trebuie atins in timp de doi ani.
Cooperativele nu vor putea accepta credite de la populatie, iar microcreditarea trebuie facilitata din fonduri proprii, imprumutate sau atrase de la institutii financiare ori organizatii donatoare, precum si din resurse financiare publice. Proiectul de lege prevede obligatia angajarii in conditiile legii a unui auditor financiar independent, care va monitoriza si va asigura stabilitatea financiara a societatii microfinantatoare. Creditele pot fi de pana la 25.000 de euro. Solicitantii pot fi persoane fizice sau juridice care vor putea obtine un imprumut in baza unei cereri insotite de o propunere fundamentata pentru initierea si dezvoltarea unei activitati aducatoare de venit. Raspunsul din partea societatii va fi formulat in 30 de zile de la inregistrarea cererii.
Cei interesati de imprumutul de la societatile de microfinantare trebuie sa stie ca, pentru suma imprumutata de 25.000 de euro, termenul de rambursare este de maximum 60 de luni, cu sau fara garantii si perioada de gratie. Nivelul dobazilor, tarifele si comisioanele practicate de societatea finantatoare vor fi stabilite prin contract cu beneficiarul. Spre deosebire de creditele acordate de banci, cooperativele ar trebui sa fie mai flexibile si sa ofere un ajutor real micilor intreprinzatori - adica servicii in timp real, focalizate mai putin pe garantii si mai mult pe potentialul afacerii finantate.
Cooperativele, o posibila alternativa la banci
Eurobarometrul Rural, un studiu realizat de Gallup la cererea Fundatiei Pentru o Societate Deschisa, arata ca majoritatea populatiei din mediul rural este inca reticenta in a folosi servicii bancare pentru ca nu are incredere in banci. Procentul gospodariilor in care cel putin un membru detine cont la o banca este de 9%, in timp ce procentul celor care au in posesie un card bancar este de numai 5%. In aceste conditii, cooperativele pot constitui o alternativa viabila mai ales ca in 37% dintre comune exista cel putin o astfel de institutie financiara.
Cum se fura acum patru ani. Cazul Banca Populara Aurora
Toate discutiile cu privire la cooperativele de credit au inceput in octombrie 1996. Baza legala a desfasurarii activitatii cooperatiei de credit a fost constituita de Legea nr. 109 privind organizarea si functionarea cooperatiei de consum si a cooperatiei de credit, prin care cooperativele de credit au primit denumirea de "banci populare".
Multe auto-intitulate banci populare nu au putut fi controlate, o buna perioada de timp, din cauza unui vid legislativ. BNR le-a luat in colimator din 2002, insa mult timp nu s-a facut mai nimic pentru a stopa fenomenul. Iar Politia sau Garda Financiara nu le putea verifica activitatea decat impreuna cu experti bancari in conditiile in care aceste pseudo-banci au functionat ani de zile fara sa fie verificate de cineva, se putea ajunge la situatia in care mii de deponenti sa isi piarda toti banii o data cu falimentul acestora. Este ciudat de ce nu au fost facute controale amanuntite dupa ce Banca Nationala a Romaniei a primit, prin lege, puterea de a verifica activitatea acestora. Mai mult, lista cu pseudo-bancile neacreditate a fost anuntata chiar de BNR inca din anul 2000, dar doi ani nu s-a mai spus nimic cu toate ca in joc erau economiile a sute de mii de romani, atrasi de dobanzile foarte mari pe care le practicau aceste banci populare.
Unul dintre cazurile celebre in domeniu este si reteaua Aurora care a actionat in Timisoara si in alte cateva orase din Banat si Ardeal. Din fericire, acesta este unul dintre cazurile fericite in care autorii inselaciunii au fost prinsi. Iata cum s-a desfasurat totul conform datelor furnizate de Politia Timisoara pentru publicatia locala Timpolis.
Presedintele Consiliului de Administratie al Aurora, Otilia Bitu, isi atragea clientii promitandu-le linii de credit foarte mari, pana la 200.000 de euro. Ulterior, multi dintre clienti au constatat ca la solicitarile de plata ale furnizorilor banii nu ajungeau decat scriptic. Una dintre firmele inselate a cerut, ca garantie, un bilet la ordin. A primit acest document care fusese avalizat cu o stampila Bancpost care s-a dovedit a fi falsa. Cecul nu a fost acceptat, cooperativa nu avea bani in cont, si Otilia Bitu a fost arestata si cercetata. Intre timp insa ea inselase in acest mod zeci de firme si persoane fizice.
O alta modalitate prin care cooperativele reauseau sa fure banii oamenilor era ofertarea unei dobanzi imense la economii (20-30%). Clientii isi depuneau banii la respectiva banca populara fara a-i mai putea recupera vreodata desi, in cazul in care cereau o informare asupra contului lor li se raportau cifre mai mult decat linistitoare. Mai pe scurt, existau doua modalitatii principale prin care firmele sau oamenii erau inselati:
1) Cooperativele atrageau firme prin oferirea unor credite de pana la 200.000 de euro cu dobanzi foarte mici. Colectau rata lunara de la respectivii clienti, dar nu faceau platile catre furnizorii firmelor decat fictiv, pe acte. Daca cei care luau creditul cereau o garantie, aceasta era oferita sub forma unor acte falsificate.
2) Ofereau dobanzi imense pentru depozite (pana la 30%). Isi minteau clientii raportandu-le cifre inventate si nu mai returnau banii oamenilor. In tot acest timp grupuri de apropiati ai patronilor de cooperative castigau sume imense profitand de dobanda oferita la depozit.
Ce fel de credite ofera cooperativele
Singura retea de banci populare acreditata sa existe la ora actuala in Romania este Creditcoop. Societatea ofera posibililor clienti mai multe tipuri de credite in anumite conditii. Pentru membrii cooperatori singura conditie este ca ei sa constituie la cooperativa de credit un fond social al carui cuantum se stabileste prin actul constitutiv. Acest fond are caracter de intrajutorare si reprezinta o sursa de finantare pentru care membrii cooperatori primesc dobanda. In cazul in care o persoana nu este membru al cooperatiei, dar vrea sa primeasca un credit trebuie sa indeplineasca trei conditii:
1) sa fie angajat cu contract de munca si sa realizeze venituri certe cu caracter de permanenta care sa asigure plata lunara a ratelor si dobanzilor aferente pe toata durata de creditare;
2) sa deschida la agentia Casei Centrale la care solicita acordarea creditului un cont de disponibilitati prin care sa se deruleze acordarea creditului si ulterior rambursarea ratelor si plata dobanzilor aferente;
3) sa garanteze rambursarea creditelor solicitate si a dobanzilor aferente atat cu veniturile realizate, cat si cu garantiile reale si/sau personale.
In cazul firmelor, conditiile de creditare sunt diferite:
1) sa aiba cont de disponibilitati deschis la cooperativa de credit si sa efectueze operatiunile de incasari si plati prin acest cont;
2) persoanele care semneaza cererile de credite sa aiba calitatea juridica pentru a angaja patrimonial clientii respectivi;
3) evidenta contabila a firmelor sa fie organizata potrivit prevederior legale si sa fie tinuta la zi;
4) sa desfasoare activitate economica rentabila dovedita cu documete contabile;
5) sa aiba credibilitate si o buna situatie patrimoniala si financiara.
Situatia financiara a cooperativelor. Datele pe anul 2004
- Contul curent la BNR: 236 miliarde lei
- Depozite la alte banci: 43 miliarde lei
- Credite acordate: 2.000 miliarde lei
- Depozite primite: 2.000 miliarde lei
- Capital social: 500 miliarde lei
- Rezerve: 235 miliarde lei
- Total venituri: 1.000 miliarde lei
- Profit net: 102 miliarde lei
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
