"Propunerea de a muta sediul companiei de proiect de la Londra la Bruxelles a fost a mea. Acest lucru urmeaza sa-l aprobam la urmatoarea intalnire a actionarilor Pan European Oil Pipeline (PEOP) Constanta-Trieste, ce va avea loc la 10 februarie, la Belgrad, in Serbia", a declarat directorul general al Oil Terminal Constanta, Silviu Wagner, citat de NewsIn.

De asemenea, acesta a spus ca, la intalnirea din februarie, va trebui stabilita noua structura a companiei de proiect, precizand ca nu va fi ales un director general pentru compania de proiect nici cu aceasta ocazie.

"Vom cere actualizarea studiului de fezabilitate, in urma definirii pozitiei fiecarei companii din proiect", a adaugat Silviu Wagner.

El a mentionat totodata ca inca nu sunt vesti din partea Italiei, care ar fi trebuit sa fie a patra tara implicata in PEOP Constanta-Trieste.

Adunarea Generala a Actionarilor companiei de dezvoltare a proiectului PEOP s-a intalnit la 21 ianuarie la Bucuresti. La eveniment au participat companiile Transnafta din Serbia, Janaf din Croatia, precum si Oil Terminal Constanta si Conpet din Romania. Cu aceasta ocazie, Doru Lutac, director tehnic al Oil Terminal, a fost numit membru al Consiliului Director al PEOP.

Membrii consortiului Pan European Oil Pipeline (PEOP) Constanta-Trieste nu au ales inca un director general pentru compania de proiect a oleoductului.

Exista trei propuneri, cate una din partea fiecarei tari, insa niciuna dintre tari nu cedeaza la propunerea sa.

Din aceasta companie de proiect fac parte Conpet si Oil Terminal, din partea Romaniei, Transnafta, din Serbia, si Janaf, din Croatia.

Membrii consortiului companiei de proiect Constanta-Trieste s-au intalnit anterior in 21 mai 2009, la Belgrad, Serbia, dupa sase luni de pauza.

Pana acum, membrii Comitetului Director s-au intalnit de cinci ori, in septembrie 2008 in Romania, in octombrie in Serbia, in decembrie in Romania, in mai 2009 in Serbia si in ianuarie 2010 in Romania.

Costurile oleoductului Constanta-Trieste erau estimate la circa trei miliarde euro.

Reprezentanti ai Romaniei, Serbiei si Croatiei au semnat la 22 aprilie 2008 acordul pentru infiintarea companiei de proiect a oleoductului Pan European Oil Pipeline (PEOP) Constanta-Trieste, iar cea de-a patra tara, Italia, urma sa ia o decizie in privinta implicarii in proiect dupa instalarea noului Guvern de la Roma.

Acordul a fost semnat de secretarul de stat din MEF, Viorel Palasca, din partea Romaniei, de directorul general al Transnafta din Serbia si de directorul si membru in Consiliul de Administratie al Janaf din Republica Croatia, Vladimir Vrankovic. Fiecare tara va avea o participatie de 33,3% in cadrul companiei de proiect.

Cu Slovenia si Italia au existat discutii, insa aceste tari nu si-au desemnat companii care sa faca parte din proiect. Directorul si membru in Consiliul de Administratie al Janaf din Republica Croatia, Vladimir Vrankovic, sustinea la acea vreme ca daca Italia si Slovenia nu se implica in proiect, atunci Constanta-Trieste nu se mai face.

La data semnarii acordului pentru compania de proiect, Republicile Kazahstan si Azerbaidjan si-au aratat interesul pentru a deveni cel putin furnizori in proiect si chiar investitori.

Capitalul social al companiei de proiect cuprinde 2.100 actiuni, iar valoarea nominala a unei actiuni este de o suta de lire. Conpet si Oil Terminal vor avea cate 350 de actiuni, in valoare de 35.000 lire sterline fiecare, si Transnafta si Janaf vor avea cate 700 de actiuni, in valoare de 70.000 lire.

Potrivit fostului director general al Oil Terminal, Mihai Lupu, proiectul este evaluat la aproape trei miliarde de euro si va fi operational in doi, trei sau chiar patru ani.

Studiul de fezabilitate pentru constructia oleoductului, efectuat de un consortiu coordonat de catre Hill International UK, prezinta trei posibile variante de capacitate de transport pentru conducta, respectiv de 40, 60 sau 90 milioane de tone/an.

Costurile pentru modernizarea si marirea capacitatii terminalului Constanta sunt apreciate la 206 milioane de dolari pentru varianta de 40 milioane tone/an, 263 milioane dolari pentru 60 milioane tone/an si 395 milioane dolari pentru 90 milioane tone/an. Costurile totale pentru constructia conductei de transport petrol au fost estimate la 2,27 miliarde dolari pentru 40 milioane tone/an, 2,81 miliarde dolari pentru 60 milioane tone/an si 4,26 miliarde dolari pentru capacitatea de 90 milioane tone/an.

Lungimea totala a conductei va fi de 1.360 kilometri, din care pe teritoriul Romaniei 649 kilometri, al Serbiei - 208 km, al Croatiei - 423 km, al Sloveniei - 29 km si al Italiei - 10 kilometri. Potrivit studiului de fezabilitate, Romania ar putea beneficia din taxe si tarife de incasari de 2,27 miliarde dolari pentru varianta de 40 milioane tone/an, de 3,1 miliarde dolari pentru varianta de 60 milioane tone/an si de 4,39 miliarde dolari pentru varianta de 90 milioane tone/an.

Aceste beneficii cumulate au fost calculate de consortiul coordonat de catre Hill International UK pentru o perioada de viata a conductei de 20 de ani.