Daca ai norocul sa stai intr-un bloc inalt, bine situat, la strada, eventual intr-un capat de bulevard, intr-o piata sau vizavi de un mare complex comercial, banii din publicitate iti pot face viata la bloc mai usoara. Cu 700 de euro obtinuti lunar de pe plasa pusa pe fatada se pot renova scara blocului, terasa, se pot inlocui toate instalatiile comune, iar in timp blocul tau ar putea sa arate ca un hotel de lux. Una din primele asociatii de locatari care au exploatat publicitar avantajele localizarii a fost Asociatia de proprietari din Blocul A Turn din Piata Natiunilor Unite. "Am inceput din '94 sa luam legatura cu firmele de publicitate, si ele erau atunci la inceput. In general, firmele de media cauta intai locatiile bune, incheie contractul cu asociatiile de proprietari, apoi isi prezinta oferta clientilor", explica Marina Gradu, administratorul blocului. "Contractele de publicitate sunt o sursa buna de venituri, pentru ca poti repara imobilul."

Conform legii, banii pot fi folositi numai pentru repararea spatiilor comune si pentru cheltuielile legate de spatiile comune, precum liftul, lumina si caldura pe scara, si nu pot fi utilizati pentru diminuarea facturilor individuale de intretinere platite de locatari. De asemenea, asociatia nu poate dirija o parte din bani catre locatarii care sunt direct afectati de aplicarea mesh-ului - plasa publicitara aplicata pe fatada - decat daca, explica Radu Opaina, presedintele Federatiei Asociatiilor de Proprietari din Romania, zice ca-i despagubeste pentru lumina consumata si pentru disconfortul creat. Care disconfort nici nu este chiar asa mare, pentru ca mesh-ul retine praful si caldura, vara, si mai aduce lunar si circa 40 - 60 de dolari proprietarului. Unele agentii incheie contracte individuale cu cetatenii afectati direct, aparte de contractul incheiat cu asociatia. Iar sumele se negociaza direct cu proprietarul. Radu Opaina sustine ca, la banii care s-au vehiculat prin publicitate, blocurile din centrul Capitalei ar trebui sa arate ca niste hoteluri de patru stele. "Banii care se vantura nu se regasesc in aspectul cladirii", spune Opaina. "Banii care intra din utilizarea spatiilor comune ar trebui sa se regaseasca in spatiile comune, nu sa fie folositi pentru plata apei si a gazului", sustine Radu Opaina, care apreciaza ca in centrul Capitalei "sunt blocuri intregi care nu platesc intretinerea din acest motiv". De fapt, cheia se afla in scutirea de impozit de care beneficiaza asociatia daca pretinde ca investeste in spatiile comune.

Asociatia ar putea folosi foarte bine banii, legal, pentru orice ar dori, dar ar insemna sa-i declare la fisc si sa plateasca impozit. "Noroc ca fiscul are atatea probleme ca nu se baga", zice Radu Opaina, "daca s-ar baga, i-ar termina". Din piata de publicitate outdoor din Bucuresti, estimata de Andrei Grigorescu, director de vanzari la News Outdoor, la circa 10 milioane de euro, cam 30 la suta reprezinta publicitatea prin mesh-uri. "Din punct de vedere strict financiar, locatiile de mesh-uri sunt foarte avantajoase si se obtin castiguri mari pe termen scurt. Dar pentru cine vrea sa faca afaceri pe termen lung nu e o optiune. Nu consider ca e o publicitate de calitate, iar in vestul Europei acest sistem aproape a disparut", explica Andrei Grigorescu. Aspectul orasului e principalul dezavantaj, apoi mai e si legislatia, caracterizata de reprezentantul News Outdoor ca in "cel mai bun caz incompleta". Singurul loc unde ar putea fi acceptate mesh-urile sunt pe cladirile in constructie sau renovare, unde oricum normele prevad acoperirea cu plase.