Majorarea salariilor necorelata cu productivitatea muncii ar putea duce la ratarea criteriilor de convergenta pentru adoptarea euro, in urma unui mix de politici incoerente ce ar atrage accelerarea inflatiei, deprecierea leului si indepartarea investitorilor, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
In astfel de conditii, cresterea salariilor "influenteaza negativ investitiile si de aceea intarzie, in loc sa grabeasca, convergenta reala a economiei", respectiv "conditiile necesare pentru o crestere economica rapida, sanatoasa si durabila".
"Adoptarea monedei unice de catre tara noastra inainte de a fi realizata o minima convergenta reala ar fi riscanta si potential contraproductiva", a mai declarat Isarescu, potrivit NewsIn.
Temperarea inflatiei este asociata "de multe ori, cu incetinirea cresterii economice, si chiar cu recesiunea". Reducerea ratei inflatiei la un nivel acceptat conform Tratatului de la Maastricht de aderare la zona euro trebuie sa se realizeze printr-un "mix echilibrat de politici, care sa poata asigura scaderea ratei inflatiei concomitent cu mentinerea cresterii (economice, n.r.) sustinute", echilibru ce se realizeaza, "de regula, pe seama aportului de investitii directe straine", se mai precizeaza in documentul publicat de BNR.
Promisiunile electorale fara acoperire pot genera dezechilibre economice majore
Astfel, guvernatorul atentioneaza asupra promisiunilor electorale fara acoperire ce ar putea genera dezechilibre economice in perioada urmatoare.
"Apropierea alegerilor a dus la promisiuni fara acoperire si chiar la legiferarea unor masuri de natura sa afecteze echilibrele macroeconomice. In momentul de fata, desi conditiile macroeconomice internationale sunt cele mai dificile din perioada postbelica, discursul public preelectoral de la noi pare tot mai rupt de realitate", a mai declarat Isarescu.
Pe de alta parte, guvernatorul atrage atentia ca majorarile salariale se vor reflecta ulterior tot in puterea de cumparare, care se va reduce, ca efect indirect al unor cresteri salariale nesustenabile.
"La urma urmei, salariile pot fi majorate oricat din punct de vedere nominal. Piata insa nu va recunoaste decat cresterea acoperita de spor de productivitate. Restul se transforma in inflatie si depreciere a monedei nationale, aducand nivelul real al salariilor acolo unde are acoperire in productie si productivitate", se mai arata in discursul guvernatorului.
Presiunile inflationiste, dar si "saltul dramatic al deficitului extern" din ultimul an si jumatate, sunt efectele unei cresteri nesustenabile a salariilor, in neconcordanta cu cresterea productivitatii. "Pornim la drum cu o povara serioasa. Ma intreb insa ce se va intampla in momentul in care cresterea productivitatii se va atenua", a mai spus Isarescu.
Pe de alta parte, in prezent, "nu exista factori de presiune semnificativa pe cursul valutar, chiar daca criza de pe piata financiara mondiala genereaza temporar miscari intr-o directie sau alta", a mai spus Isarescu si a explicat ca echilibrul din prezent al cursului de schimb a avut la baza o politica monetara restrictiva si una fiscala "insuficient de stricta", conditii ce nu vor putea fi mentinute pe termen lung pentru ca ar atrage deprecierea leului.
"Echilibrul de pe piata valutara s-a realizat in conditiile unui mix de politici (....) care nu este sustenabil. Pe termen lung, nu se poate vorbi de un curs valutar in aceste conditii, chiar daca pe termen scurt nivelul ridicat al dobanzilor poate compensa efectele celorlalte politici", a mai spus Isarescu.
Economisirea trebuie stimulata, dar cea prin conturile curente reduce veniturile bugetare
Discursul guvernatorului subliniaza de asemenea importanta economisirii. "Este esentiala stimularea economisirii astfel incat sa fie atenuat decalajul din prezent in raport cu investitiile. (...) De altfel, majorarea ratelor dobanzilor a urmarit tocmai acest lucru", a mai precizat guvernatorul.
Isarescu sustine ca nivelul din prezent al economisirii este mai mare decat cel din datele statistice pe fondul cresterii conturilor curente fata de depozitele la termen.
"Intrucat conturile de depozit sunt purtatoare de impozit pe venit, iar conturile curente nu, bancile au descoperit forma prin care sa atraga clientii - au inventat conturi curente, cu dobanzi chiar mai mari decat cele practicate pentru depozite", a explicat Isarescu.
BNR a realizat un studiu pornind de la peezumtia ca, pentru conturile la vedere propriuzise, cresterea ar trebui sa fie similara celei a numerarului in circulatie. In acest caz, in perioada decembrie 2004 - august 2008, cvasibanii ar fi crescut ar fi crescut cu 80% fata de numai 40% cat rezulta din datele statistice.
"Iata, deci, cum o "scapare" de politica fiscala atrage atat reducerea veniturilor bugetare, cat si potentiale erori in evaluarea unor evolutii de ordin monetar", a explicat guvernatorul BNR.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
