Aceasta este concluzia la care au ajuns autorii unui studiu facut public recent de Expert Forum impreuna cu Local American Working Group (LAWG), asociatie care grupeaza majoritatea companiilor farmaceutice americane din Romania.

In Romania, din totalul resurselor alocate sanatatii, aproape 80% sunt publice, iar restul private (plati directe sau tarife/servicii). Din resursele publice, 85% sunt administrate Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FNUASS), la care contribuie angajatori si angajati, pensionari si persoane fizice autorizate. In 2011, din punct de vedere nominal, veniturile Fondului s-au ridicat la 17,8 miliarde lei.

Sistemul public de sanatate mai are venituri si din accizele pe tutun si bauturi alcoolice („taxa pe viciu”), precum si din „taxa claw-back”, platita de producatorii farmaceutici. Aceste doua taxe au generat, in 2011, venituri la bugetul Ministerului Sanatatii de 1,2 miliarde lei, respectiv de 0,24 miliarde de lei. In plus, sistemul are si subventii de la bugetul de stat, esentiale in acoperirea deficitului Fondului. In 2010 si 2011, aceste subventii au totalizat 5,5 miliarde lei, adica 15% din totalul veniturilor.


Sursa: raport SAR, 2010.

La nivelul anului trecut, resursele publice pentru sanatate au totalizat 21,1 miliarde lei. Cum au fost acesti bani cheltuiti?

Din cele 21 de miliarde de lei cheltuieli publice cu sanatatea, aproape 18 miliarde lei au fost efectuate de FNUASS, alte 2,6 miliarde lei de Ministerul Sanatatii, iar 720 de milioane lei de ca catre administratiile locale.

Ministerul aloca, in principal, bani pentru programele nationale de sanatate (in care sunt inclusi pacientii cu boli cronice, precum hepatita, diabet, HIV/SIDA), asistenta medicala in unitatile de primiri urgenta, functionarea unitatilor medico-sociale, dar si pentru dotari cu echipamente, investitii in unitatile sanitare publice.

Administratiile locale, care au in gestionare peste 250 de spitale, aloca fonduri proprii pentru cheltuieli cu bunuri si servicii ale acestora, dotari si echipamente.

Citeste si:

Cele mai mari cheltuieli ale FNUASS, ca structura medie in intervalul 2005-2012, sunt cele cu spitalele, care absorb 45,5% din total, urmate de cele cu medicamentele compensate cu si fara contributie persoanala, incluzandu-le pe cele din programele nationale (27,5% in medie), cu asistenta medicala primara/medicii de familie (12,4%) si cu programele nationale (fara medicamente) – 4%. Restul de 10,7% reprezinta alte cheltuieli (de exemplu, asistenta sociala pentru mamele in concediu de maternitate).

In comparatie cu celelalte state ale UE, Romania este statul cu cele mai mici cheltuieli de sanatate din PIB, inregistrand o valoare de 5,6 % in anul 2009 fata de media comunitatii de 9,9%. Anul trecut, cheltuielile publice cu sanatatea in Romania au atins 3,7% din PIB, in scadere fata de anul 2010, potrivit raportului.

Autorii studiului sustin ca situatia actuala, in care 6,8 milioane de contribuabili finanteaza cheltuielile cu sanatatea a 19 milioane de asigurati, nu poate fi sustinuta pe termen lung, „mai ales daca tinem cont de tendintele certe de imbatranire a populatiei si de orientarea de sincronizare cu nivelul cheltuielilor din statele UE”.

Propunerile autorilor studiului pentru o mai buna finantare a sistemului sanitar vizeaza:

1. Contributiile persoanelor fizice autorizate si ale celor cu venituri din activitati independente ar putea fi aliniate la cota generala de 10,7%;
2. Daca impozitarea doar a pensiilor mari este neconstitutionala, atunci solutia ar fi sa extindem contributiile, atenuand impactul prin ajutoare de sanatate tintite pe familiile sarace;
3. Pe termen mediu, numai cresterea moderata a cotelor de contributie va echilibra FNUASS;
4. Un plus de venituri din taxa de viciu este posibil (de exemplu, taxa pe bere);
5. Subventiile de la bugetul de stat ar trebui sa fie cuantificabile, predictibile si transparente;
6. Cumulate, masurile propuse ar putea genera resurse suplimentare de 1% din PIB din anul 2014;
7. Resursele suplimentare trebuie utilizate intr-un sistem mai performant;
8. Asiguratii ar avea de castigat din participarea companiilor private in sistemul de sanatate;
9. Reformele actualmente in implementare trebuie sa continue.

Citeste si:

Anul si ministrul: 10 statistici alarmante despre sanatatea din Romania

Anul si ministrul: 10 statistici alarmante despre sanatatea din Romania

Anul si ministrul: 10 statistici alarmante despre sanatatea din...