Nevoia pentru creditele de consum continua sa existe

Am auzit de curand mentionandu-se ca nu mai exista spatiu pentru creditele de consum. Anumite elemente sugereaza contrariul.

Discutia despre creditele de consum ar trebui nuantata. Acestea nu au generat si nici nu au amplificat criza, ci greselile de schitare a structurii financiare romanesti, dublate de politici economice gresite. Consumul a stimulat cresterea anterioara, dar a si amortizat partial caderea.

Creditele de consum au fost condamnate in ultima perioada. Daca in 2009 vinovate erau bancile, spre sfarsitul lui 2010 vinovati au devenit cetatenii. In realitate, expansiunea rapida a categoriei creditelor de consum in valuta (credite cu buletinul, carti de credit, credite de consum cu ipoteca etc) s-a datorat modelului pietei financiare din Romania.

Sistemul nostru financiar a favorizat expansiunea creditelor de consum in valuta.

Rezervele mari au crescut costul finantarilor, fiind favorizate finantarile care generau venituri cat mai importante. In acest context, a fost imposibila dezvoltarea motivatiei pentru investirea in capitalul uman, necesar finantarilor corporate, nonstandardizate, fapt la care a contribuit si personalul din banci nu foarte bine pregatit.

In al doilea rand, validarea metodologiei de scoring de catre BNR a generat o situatie de hazard moral. Autoritatea fie se implica si isi asuma deplin riscurile, fie lasa sectorul privat se se autoregleze si sa isi asume riscurile, mai ales in conditiile in care dispune de o experienta internationala semnificativ mai mare in domeniu.

Structura finantarilor in valute este influentata de mai multi factori. In primul rand, intarirea artificiala a leului si declaratiile oficialilor care i-au facut pe consumatori sa creada ca leul nu se va deprecia. De asemenea, dobanzile si rezervele mari in moneda locala au crescut costul nominal al finantarii in RON.

Pentru banci in cazul creditarii consumului este importanta evolutia de ansamblu a portofoliului, nu fiecare comportament individual. Evolutia macoreconomica influenteaza distributia si structura portofoliului.

Adancirea si prelungirea crizei au determinat o crestere a pierderilor inregistrate de portofoliile bancilor, pe fondul masurilor prociclice greu de anticipat impuse de BNR (mentinerea dobanzilor ridicate) si respectiv Guvern (cresterea TVA). Suplimentar, sistemul de provizionare din Romania, care nu este conform standardelor internationale a sporit impactul negativ asupra portofoliilor bancilor constituind tot o politica prociclica din partea BNR.

Creditele de consum sunt de fapt un produs indispensabil care faciliteaza substitutia temporala intre perioadele de consum si de acumulare, mai ales pentru persoanele tinere. Pe parcursul vietii, potentialul instantaneu de castig si nevoile oscileaza, iar creditele de consum niveleaza discrepantele intre evolutia celor doua coordonate.

Limitarile la nivel individual in utilizarea acestor produse vor evolua in paralel cu sporirea educatiei financiare si schimbarea comportamentului de consum.

Pentru a analiza potentialul de creditare a unei persoane din perspectiva creditelor de consum este necesara o analiza a avutiei totale a persoanei pe o perioada mai lunga de timp care sa includa ciclurile economice recesiune/crestere. Limita sugerata trebuie sa permita si existenta spatiului in avutie/venituri pentru finantarea investitiilor in partea numita “equity” (bunuri imobile, etc.).

Nevoia de credite de consum nu a disparut si publicitatea pentru aceste credite sugereaza ca industria percepe clar contrariul.

Cateva elemente sugereaza existenta spatiului necesar pentru continuarea finantarii prin credite de consum:

In primul rand faptul ca noi generatii intra in zonele in care au nevoie de astfel de neteziri. Estimarile privind economia gri sugereaza existenta unor surse alternative semnificative pentru replatirea creditelor de consum. In al treilea rand, exista in continuare suficiente proprietati imobiliare neipotecate care pot fi folosite ca si colateral pentru credite de consum.

In plus, lipsa de sume pentru acoperirea partii nefinantate de creditele ipotecare va alimenta in continuare cererea de credite de consum pentru cofinantare. Nu in ultimul rand, nevoia de recalificare si de sporire a capitalului uman va accentua cererea de credite de consum in scopul acoperirii acestor nevoi.

In concluzie, configuratia actuala a sistemului financiar romanesc favorizeaza un rol si o pondere semnificativa a creditelor de consum in diferite forme. Exista prea multe lamentari si pasivitate din partea celor care creioneaza spatiul de joc.

Pentru a readuce capitalul, lichiditatea si expertiza in pilonul real al economiei, configuratia in sine a sectorului financiar trebuie modificata prin decizii si reglementari corecte generate de o mentalitate de crestere.