Lucian Bute, esecul si boxul: Doua lectii economice

Acest articol nu este despre presupusele blaturi din box, despre strategia Interbox la supermijlocie si nici despre cum sa pierzi centrul ringului atunci cand iti pui centura in joc, ci ridica la nivel de dezbatere doua teme economice fundamentale care, in opinia mea, ar trebui sa ii intereseze pe actualii si viitorii antreprenori. Cele doua idei economice au, totusi, o legatura cu boxul si cu meciul de ieri noapte dintre Lucian Bute si Carl Froch.

Daca esueaza, incearca din nou, tocmai de asta mi-au placut americanii atunci cand am vizitat pentru prima oara Statele Unite in urma cu trei ani, in plina criza financiara. Inclin sa cred ca din acest motiv ii plac lui Lucian Bute canadienii care nu sunt diferiti de oamenii pe care i-am intalnit in America: fie ca am cunoscut dezvoltatori imobiliari care au luat-o de la zero cu un service auto, fie ca am stat de vorba cu finantisti concediati de Bank of America care au inceput entuziasti un business propriu cu fotografii la minut pentru petreceri private, am simtit ca toti traiesc intr-o societate care apreciaza curajul antreprenorial si nu condamna esecul.

Cand spun esec, ma refer la faliment, la o cazatura la podea cu arcada sparta, urmata de ridicarea intreprinzatorului in doua picioare, care o ia de la capat. Infrangerea lui Bute de la Nottingham va reprezenta, in opinia mea, un catalizator pentru cariera sa sportiva in felul in care un faliment grabeste dezvoltarea unei piete libere prin crearea de capital. Imi este greu sa identific functia de catalizator al falimentului in Romania, caci o conditie ar fi existenta unei piete libere, iar pana acolo este cale lunga: ar trebui sa vedem, pentru inceput, un faliment al consumatorului individual ori un default notabil al unui stat din Europa.

La noi esecul este inteles, mai degraba, ca un inhibitor: perceputa ca o drama, neizbanda in business, la fel ca insuccesul sportiv, este sanctionata de societate. Ca efect, majoritatea antreprenorilor se interiorizeaza si refuza sa vorbeasca despre cum au invatat pe propria piele ce inseamna esecul. In afaceri preferam sa discutam despre “tepele” pe care nu stiu care miliardar le-a dat furnizorilor, in loc sa intelegem mecanismele care au stat la baza esecului unui business antreprenorial din retail: schimbarea de strategie, competitia puternica, un capital pentru investitii si operatiuni insuficient ori o intelegere limitata a comportamentului de consum. In sport alegem mai degraba sa comentam mafia blaturilor din box si despre cei 30 de sportivi slabi alesi de catre promoteri cu scopul de a face bani in mod facil decat sa aprofundam greselile din strategia pregatirii unui meci de talia celui dintre Bute si Froch.



Pe langa legatura dintre esecul sportiv si falimentul din capitalism, o comparatie intre boxul profesionist si economie merita toata atentia. Intr-unul din cele mai bune filme despre box pe care le-am vazut pana acum - Cinderrela Man, cu Russell Crowe -, am aflat cazul lui James Braddock, una dintre cele mai frumoase povesti ale lumii sportului. Intrucat familia lui suferea de saracie din cauza Marii Depresiuni, Braddock, un tanar sportiv cu performante, renunta la box si incepe sa lucreze in port, ca docher. Evolutia fizica si o stare de spirit imbunatatita acumulate in port ii dau lui Braddock incredere sa se intoarca in ring. Dupa un singur an de la revenire, Braddock devine campion mondial la categoria grea. Din punct de vedere economic, exemplul lui James Braddock ne ofera o lectie utila mai ales in zilele noastre: eficienta reconversiei profesionale. In contextul in care multe afaceri americane si-au inchis portile in timpul Marii Crize, fostii angajati, deveniti someri, mai pastrau inca o speranta: reconversia profesionala.

Am reintalnit povestea lui James Braddock si intr-un studiu interesant publicat de Vlad Rosca, de la Academia de Studii Econimice, intitulat “Economia politica a boxului profesionist in timpul Marii Depresii”. Cercetarea prezinta cum a functionat economia boxului in timpul Marii Crize din 1929-1933 si in restul anilor ramasi pana la izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial. Aflu din studiu ca speranta reconversiei i-a facut pe cetateni sa creada ca inca mai au o sansa, chiar daca mica, de a gasi o alta slujba. Din lectura cercetarii inveti cum economia boxului a supravietuit crizei, vezi felul in care reconversia profesionala a fost realizata, dar mai ales identifici o lectie economica fundamentala privind cartelurile. Din perspectiva mainstream, cartelul reprezinta o asociere conspirativa intre mai multe firme, cu scopul de a controla pretul unui bun pe piata si a-l mari, profitand de pozitia dominanta pe care o detine. Contrar, studiul de mai sus arata cum cartelurile i-au ajutat pe boxeri in actiunile lor, fara prezenta ori interventia statului: “formand un cerc inchis, impresarii se ajutau unul pe celalalt, oferindu-si boxeri care sa produca luptele ce urmau a fi vandute consumatorilor care doreau sa asiste la ele.” Prin carteluri, existenta evenimentelor pugilistice (exclusiv private) a fost asigurata, iar o parte din incasari erau acordate boxerilor, sub forma de burse. O critica la viziunea mainstream asupra cartelurilor o regasim la economistul Murray Rothbard, care este de parere ca, nu exista nicio diferenta de fond intre o singura firma si un cartel. (Cititi mai multe explicatii in recenzia Teoria austriaca postmisesiana a monopolului: Murray Rothbard).




Din cele doua idei expuse aici avem de tras concluzii simple si utile pe termen scurt. In primul rand, traim vremuri in care ar fi sanatos pentru societate ca sportivii si antreprenorii sa impartaseasca si altora lectiile legate de esec, iar Lucian Bute poate deveni un ambasador al acestui comportament. In al doilea rand, piata boxului este mai eficienta atunci cand are un caracter privat (vezi exemplul din anii '30 ai secolului trecut, cand majoritatea investitiilor erau facute de agenti nonstatali), preferabil cu mai putine frunze ale ministrilor de turism in ringul sportiv.

Care este opinia ta? Poate fi esecul lui Lucian Bute o lectie constructiva pentru boxer, dar mai ales pentru publicul larg? Cum ar trebui promovate esecurile in Romania? Ce opinie ai despre utilitatea reconversiei profesionale? Este reconversia profesionala o sansa pentru someri?


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.