BIG BROTHER: statul te vrea informator!

Statul (roman, suedez, american, etc.) este un frate mai mare pervers, care ne vrea intocmai pe calapodul sau. Intreabarea e daca, potrivit acestei propuneri indecente, vom deveni un grup necesar sau o multime netrebuincioasa? Raspunsul meu la dilema zilei il gasiti la finalul articolului.

Nu stiu cum e acum, dar prin anii 1995-2000 erau cozi formate din zeci de antreprenori care isi depuneau bilanturile si plateau darile la stat. Dupa 2000, vedeam intreprinzatorii privati care fluturau dischete (doua la numar, bineinteles, culmea birocratiei) pentru a le depune la ghiseele institutiilor functionaresti. Nu stiu ce s-a intamplat cu sutele de mii de dischete primite de statul tot mai burtos, dar obiceiul este continuat in zilele noastre cu transmiterea informatiilor prin intermediul CD-urilor. Guvernantii nu se opresc aici si ne arata (pentru a nu stiu cata oara in ultimii ani?) cum un stat tot mai intruziv in mediul privat inseamna nici mai mult nici mai putin decat o reducere consistenta a libertatii economice: romanii care vor transmite Fiscului informatii privind fapte de evaziune ale unor persoane sau companii ar putea primi stimulente fiscale sau facilitati.

Din seria propunerilor care sfideaza logica economica si spiritul natural al comportamentului uman am mai intalnit propuneri lipsite de concretete si in curtea Guvernului Emil Boc (vezi campania “Cetatenii care cer bon fiscal vor fi premiati”. Nu este o noutate faptul ca un politician ce nu stie ori nu vrea sa guverneze (spre exemplu, prezentarea bugetului dupa alegeri astfel incat toate promisiunile pre-electorale sa ignore logica economica) ajunge sa lanseze pe agenda zilei teme care intra la categoria “zgomot de fond”.

Doar ca, dragi cititori, acest sunet neplacut de fundal incepe sa fie amenintator pentru populatie si lipsit de argumente economice sanatoase! Pe vremea guvernarii PDL-iste, statul voia sa stie, prin litera de lege, pe cine suna romanii si cat au vorbit la telefon. Nu era suficient! Guvernul voia sa stie si cui trimit romanii e-mailuri. Acapararea educatiei (in unele tari elevii sunt urmariti la domiciliu de catre reprezentantii sistemului de invatamant public), a justitiei, a monedei de catre stat nu este suficienta. El vrea, practic, sa monopolizeze si relatiile private dintre cetateni. Care trebuie sa fie scopul final? Injectarea mentalitatii etatiste in mase prin masuri care sfideaza spiritul libertatii persoanei si al proprietatii private.

Din pacate, si guvernului nostru i se potriveste denumirea de Big Brother, nume pe care i-l datoram lui George Orwell prin lucrarea “1984”. Masura utopica caracterizata prin imbolduri socialiste - populatia este stimulata fiscal sa dea informatii despre averea vecinilor, a cunostintelor sau operatiunile unor companii - deconspira o concluzie pe care va invit sa o cititi (apartine unor economisti romani - Tudor Smirna, Vlad Topan si Diana Costea): “Statul nu este doar un frate mai mare tamp care ne tine din scurt pentru ca ne vrea binele. El este un Big and Mean Brother pentru ca binele lui este raul celorlalti.” Care trebuie sa fie, de fapt, finalul dorit de guvernanti, ca urmare a promisiunilor populiste de eradicare a evaziunii? Platitorii de impozite nu se vor bate doar cu consumatorii taxelor, ci sa se incaiere si cu ceilalti platnici.

Care este, insa, pseudo-argumentatia economica ce fundamenteaza acest proiect? Evident, clasicul si prafuitul rationament “asa fac altii”: “acolo (n.red.: in alte tari) oamenii primesc la posta scrisori in care sunt informati ca au platit un impozit X, dar li se transmite si daca unii dintre vecini au declarat valori de impozitare mult mai mici. Fiscul se bazeaza pe faptul ca oamenii stiu cel mai bine situatia vecinilor si pentru cei care transmit informatii corecte despre acestia se aplica scutiri, sau li se da o recompensa si mai platesc doar diferenta".

Modelul tatucului omniscient ce trebuie sa creeze alti frati mai mari care sa-si spioneze vecinii nu este nou. Administratia Bill Clinton a lansat in 1999 proiectul “Know Your Customer”, prin care bancile au fost obligate sa denunte clientii care fac tranzactii suspicioase ori incearca sa fenteze plata unor taxe prin mutarea operatiunilor in centre off-shore. In prezent, americanii au un program pentru denuntatori prin care acestia pot castiga o recompensa de pana la 30% din veniturile recuperate de stat datorita informatiilor astfel obtinute.

Fie ca ne odihnim in concediu intr-o pensiune la munte - hotelierii vor fi obligati sa transmita datele confidentiale ale turistilor prin sistemul electronic de evidenta – fie ca vecinul de peste drum tocmai si-a cumparat o Dacia Duster noua, statul vrea sa devenim frati mai mari perversi. Bineinteles, dupa opinia mea, sa formam un rau nenecesar.

Care este opinia ta despre propunerea prin care populatia este stimulata fiscal sa dea informatii despre averea vecinilor, a cunostintelor sau operatiunile unor companii?



Setari Cookie-uri