Pentru cei care nu stiu, Wall-Street.ro a publicat in exclusivitate informatia ca fostul presedinte al Sibex, Cristian Sima, a disparut. Tot noi am lansat si cele doua ipoteze: fie a pierdut toti banii si a fugit, fie pur si simplu a gonit cu banii. Am auzit prima ipoteza de la brokerul Adrian Simionescu si am crezut 100% in ea.
Conteaza mai putin acum cine a fost primul. Stirea initiala a fost citata, preluata si furata in egala masura. Informatia a fost exploatata si intoarsa pe toate partile de publicatii si televiziuni. A devenit caz national: brokerul disparut.
Am asistat in ultimele 3 zile la macelarirea acestei stiri. Am vazut zeci de personaje dubioase care si-au dat cu parerea despre acest caz. Dupa politica, fotbal si Oltchim, toti sunt specialisti in piete de capital. Am auzit confuzii si gafe monumentale in declaratii, speculatii aproape ordinare si idei halucinante.
Am asistat la disperarea jurnalistilor de TV de a evidentia senzationalul din aceasta intamplare nefericita, au curs pe site-uri si pe burtiere zeci, poate sute de informatii neverificate: Sima este in Italia, Sima este in Elvetia, Sima este cautat de politie, Sima nu mai este urmarit, Mafia italiana il cauta pe Sima, etc.
Am vazut nelipsitii viteji care apar dupa orice razboi: cativa au banuit, unii au stiut, altii au si scris.
Aparitia scrisorilor a extaziat din nou presa. Dupa doua zile de framantari, de stiri absurde, de fabulatii senzationale, de lipsa crunta de profesionalism vizibila cu ochiul liber, vineri dimineata a venit prima scrisoare, urmata de a doua si a treia. Poetul Mihai Eminescu ar fi invidios.
O zi intreaga de dezbateri, psihanaliza si cercetari. Oare ce a vrut sa spuna domnul Sima. Se va sinucide? Va fi ucis? Putinele televiziuni care au incercat sa pastreze un minim de decenta si sa ceara opiniile specialistilor au uitat de intrebarile esentiale. Mai important este cine sunt pagubitii, cat de faimosi sunt, care sunt sumele. Si cuvantul „mafie” strecurat pe undeva, ca da foarte bine la audienta.
Dovada suprema a distrugerii acestui subiect a venit la Realitatea TV. Fugarul cautat de o intreaga piata, asteptat cu sufletul la gura de o intreaga Romanie, citit si analizat de tot internetul, a intrat in direct la tv!
Am fost socata de intreaga emisiune. Am fost socata de intrebarile puse de ziaristi cu nume in Romania. Am fost socata sa vad cum discutia a deviat spre aspecte fiscale, spre certuri in direct cu creatori de moda-pagubiti-clienti ai lui Sima, spre nu stiu ce aberatie de santaj. Si, in final, dupa ce Sima a incercat un mic plans in direct, de o incercare absolut halucinanta de a il convinge de brokerul fugar ca Romania il sustine. Sunt oameni care il simpatizeaza si poate beneficia de protectie.
Dupa 3 zile de urlete si gemete, cazul Sima se transforma intr-un caz social. Brokerul care si-a lasat clientii fara bani in cont este speriat si nu este fericit. Se teme pentru viata lui. Aproape plange. Iar noi il privim cu sufletul la gura si ne curge o lacrima in coltul ochiului.
Poate aceasta ironie este nepotrivita in acest context. Sunt convinsa ca este o meserie grea, este o presiune fabuloasa si sunt momente in care orice om poate claca. Pot incerca sa inteleg aceste aspecte. Pot incerca sa inteleg si ca se simte amenintat, ii este frica pentru viata lui. Dar ne scapa din vedere cateva aspecte extrem de importante:
- Cristian Sima stia de la bun inceput cine sunt clientii lui, ce putere sau cati bani au. Stia aceste lucruri chiar si atunci cand nu a respectat mandatele, ordinele si contractele. Nimeni nu l-a fortat sa ia deciziile investionale nefaste, nimeni nu i-a impus sa faca anumite tranzactii.
- Ce importanta are cine sunt clientii? Mie, cel putin, imi este fix indiferent daca vorbim de Popoviciu sau de X-ulescu de la coltul strazii. Dimensiunea unei eventuale inselaciuni nu este data de numele clientilor. Si nu acesta este subiectul stirii.
- S-a deviat exagerat de mult de la subiectul principal. Uitam esentialul: Cristian Sima a golit conturile clientilor, si nu toate erau discretionare. Desi anumiti clienti au avut ordine ferme de tranzactionare, acesta nu le-a respectat. Ok, nu este nimic anormal in a pierde banii, dar este ilegal sa inseli clientii, sa le folosesti banii fara acordul lor (atunci cand era absolut necesar) si apoi sa fugi.
- Desi unii spun ca nu s-au depus plangeri penale, stiu din surse foarte sigure ca o parte au fost deja depuse, altele urmand sa fie luni, la prima ora. Domnul Sima asteapta plangerile penale. Le va avea.
- Legatura dintre WBS Romania si WBS Holding. Cea de-a treia firma: WBS Consulting. Legaturile dintre aceste firme. Concret: cati jurnalisti au avut curiozitatea de a cauta vreo legatura la Registrul Comertului intre aceste entitati? Cati au aflat/scris/vorbit despre asta? Nu sunt speculatii, nu sunt zvonuri: este negru pe alb, in doua documente care costa maxim 15 lei.
- Exista dovezi concrete despre fapte ilegale: angajati WBS Romania care prestau servicii pentru WBS Consulting. Preluau ordine, comunicau cu clientii, trimiteau mailuri de pe adresa de .ro. Aici intervine Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare...sau cel putin asa ar trebui.
- Cati dintre jurnalisti au vorbit cu avocati specializati? Sau, mai bine zis, cati au pus intrebari despre aceste detalii esentiale pentru firul evenimentelor?
- Drama omului Sima, tentativele de lacrimi, regretele sale sau recunoasterea publica a vinei nu scuza cu nimic faptele, nu diminueaza deloc gravitatea acestora. Exista dovezi clare de infractiuni, exista plangeri, exista demersuri catre organele specializate.
- Scopul meu de jurnalist economic nu este sa urmaresc melodrame, sa fac analiza pe text sau psihanaliza. Stirea mea nu este ca Sima se teme pentru viata lui.
- Nebunia de declaratii a aruncat intreaga piata de capital intr-un morman de gunoi. Lipsa de reactie a autoritatilor si institutiilor pietei si fabulatiile de genul „bursa este un joc de noroc unde doar escrocii castiga”, au bagat toti brokerii in aceeasi oala. Astfel de evenimente nu sunt generale. Trebuie sa facem diferente clare, in primul rand intre investitia la o firma din Romania si la alta din Insulele Virgine.
- Toate acestea sunt consecintele unei lipse crase de educatie financiara basic pe toate planurile, de la presa la public, de la comentatori la vedete, de la oameni de afaceri la...simpli investitori.
De fapt, Sima inearca si reuseste sa distraga atentia de la elementul esential. Prin scrisori, prin interventia sa - care probabil nu vor fi singulare- muta focusul pe dezvlauiri despre clientii sai vedete, despre implicarea politicului in piata de capital, despre jocuri de culise in CNVM. Subiecte picante, interesante si care au reusit sa ii distraga pe toti, jurnalisti de business sau de cancan, analisti sa comentatori.
Dupa ce am dat primii aceasta stire, am continuat sa studiem subiectul cu atentie. Am investigat, am consultat clienti pagubiti, avocati, brokeri, specialisti. Am cercetat date concrete, am gasit piste si dovezi. Am urmarit latura care conteaza cu adevarat, in opinia noastra. Nu voi umple articolul cu linkuri, pentru ca sunt convinsa ca toate au fost citite de cei care conteaza si care inteleg subiectul. Plus ca pot fi gasite foarte usor. Dar asta s-a intamplat miercuri incepand cu ora 16.00, joi si vineri.
La ora la care scriu aceasta opinie, punctul culminant al acestei povesti a fost interventia lui Sima la Realitatea TV. Sau ar fi trebuit sa fie. De fapt, a fost o incercare a unui calau de a poza in victima. Si o prestatie pe masura a jurnalistilor/comentatorilor din platou.
Foarte putine au fost intrebarile cu adevarat relevante. Discutia s-a focusat pe drama, frica si dezvaluirile domnului Sima. Nimic despre responsabilitatea legala, totul despre cea morala. Un moment definitoriu pentru intreaga emisiune a fost acela in care Sima i-a invatat sa fie jurnalisti. Dupa ce a fost intrebat in repetate randuri in ce tare este, seful WBS Holding le-a dat un raspuns monumental: „Daca erati jurnalisti adevarati, cautati de la inceput prefixul numarului de pe care vorbesc. Va invat eu sa fiti jurnalisti?".
In final insa, jurnalistii din platou si-au manifestat compasiunea si sustinerea. Au transmis mesaje de apreciere si simpatie de la ceva telespectatori si cititori. Au invocat o eventuala protectie a statului roman, in conditiile in care se simte amenintat. Au insistat sa se intoarca in tara, pentru ca falimentul nu este o tradegie. A pierdut banii, asta e, o ia de la capat. Mai ales ca doi dintre clientii – vedete au ezitat sa spuna ferm daca vor face sau nu plangeri. Restul – ce mai conteaza?
Cristian Sima nu mai este brokerul escroc si fugar. Este erou national. Ce mai conteaza ilegalitatile, banii pierduti in fata unei drame personale. Se spune ca greseala recunoscuta este pe jumatate iertata, nu?! Ce mai conteaza faptele, in fata unui asemenea spectacol? Romania are nevoie de senzational si fix de asta are parte acum.
Conteaza mai putin acum cine a fost primul. Stirea initiala a fost citata, preluata si furata in egala masura. Informatia a fost exploatata si intoarsa pe toate partile de publicatii si televiziuni. A devenit caz national: brokerul disparut.
Am asistat in ultimele 3 zile la macelarirea acestei stiri. Am vazut zeci de personaje dubioase care si-au dat cu parerea despre acest caz. Dupa politica, fotbal si Oltchim, toti sunt specialisti in piete de capital. Am auzit confuzii si gafe monumentale in declaratii, speculatii aproape ordinare si idei halucinante.
Am asistat la disperarea jurnalistilor de TV de a evidentia senzationalul din aceasta intamplare nefericita, au curs pe site-uri si pe burtiere zeci, poate sute de informatii neverificate: Sima este in Italia, Sima este in Elvetia, Sima este cautat de politie, Sima nu mai este urmarit, Mafia italiana il cauta pe Sima, etc.
Am vazut nelipsitii viteji care apar dupa orice razboi: cativa au banuit, unii au stiut, altii au si scris.
Aparitia scrisorilor a extaziat din nou presa. Dupa doua zile de framantari, de stiri absurde, de fabulatii senzationale, de lipsa crunta de profesionalism vizibila cu ochiul liber, vineri dimineata a venit prima scrisoare, urmata de a doua si a treia. Poetul Mihai Eminescu ar fi invidios.
O zi intreaga de dezbateri, psihanaliza si cercetari. Oare ce a vrut sa spuna domnul Sima. Se va sinucide? Va fi ucis? Putinele televiziuni care au incercat sa pastreze un minim de decenta si sa ceara opiniile specialistilor au uitat de intrebarile esentiale. Mai important este cine sunt pagubitii, cat de faimosi sunt, care sunt sumele. Si cuvantul „mafie” strecurat pe undeva, ca da foarte bine la audienta.
Dovada suprema a distrugerii acestui subiect a venit la Realitatea TV. Fugarul cautat de o intreaga piata, asteptat cu sufletul la gura de o intreaga Romanie, citit si analizat de tot internetul, a intrat in direct la tv!
Am fost socata de intreaga emisiune. Am fost socata de intrebarile puse de ziaristi cu nume in Romania. Am fost socata sa vad cum discutia a deviat spre aspecte fiscale, spre certuri in direct cu creatori de moda-pagubiti-clienti ai lui Sima, spre nu stiu ce aberatie de santaj. Si, in final, dupa ce Sima a incercat un mic plans in direct, de o incercare absolut halucinanta de a il convinge de brokerul fugar ca Romania il sustine. Sunt oameni care il simpatizeaza si poate beneficia de protectie.
Dupa 3 zile de urlete si gemete, cazul Sima se transforma intr-un caz social. Brokerul care si-a lasat clientii fara bani in cont este speriat si nu este fericit. Se teme pentru viata lui. Aproape plange. Iar noi il privim cu sufletul la gura si ne curge o lacrima in coltul ochiului.
Poate aceasta ironie este nepotrivita in acest context. Sunt convinsa ca este o meserie grea, este o presiune fabuloasa si sunt momente in care orice om poate claca. Pot incerca sa inteleg aceste aspecte. Pot incerca sa inteleg si ca se simte amenintat, ii este frica pentru viata lui. Dar ne scapa din vedere cateva aspecte extrem de importante:
- Cristian Sima stia de la bun inceput cine sunt clientii lui, ce putere sau cati bani au. Stia aceste lucruri chiar si atunci cand nu a respectat mandatele, ordinele si contractele. Nimeni nu l-a fortat sa ia deciziile investionale nefaste, nimeni nu i-a impus sa faca anumite tranzactii.
- Ce importanta are cine sunt clientii? Mie, cel putin, imi este fix indiferent daca vorbim de Popoviciu sau de X-ulescu de la coltul strazii. Dimensiunea unei eventuale inselaciuni nu este data de numele clientilor. Si nu acesta este subiectul stirii.
- S-a deviat exagerat de mult de la subiectul principal. Uitam esentialul: Cristian Sima a golit conturile clientilor, si nu toate erau discretionare. Desi anumiti clienti au avut ordine ferme de tranzactionare, acesta nu le-a respectat. Ok, nu este nimic anormal in a pierde banii, dar este ilegal sa inseli clientii, sa le folosesti banii fara acordul lor (atunci cand era absolut necesar) si apoi sa fugi.
- Desi unii spun ca nu s-au depus plangeri penale, stiu din surse foarte sigure ca o parte au fost deja depuse, altele urmand sa fie luni, la prima ora. Domnul Sima asteapta plangerile penale. Le va avea.
- Legatura dintre WBS Romania si WBS Holding. Cea de-a treia firma: WBS Consulting. Legaturile dintre aceste firme. Concret: cati jurnalisti au avut curiozitatea de a cauta vreo legatura la Registrul Comertului intre aceste entitati? Cati au aflat/scris/vorbit despre asta? Nu sunt speculatii, nu sunt zvonuri: este negru pe alb, in doua documente care costa maxim 15 lei.
- Exista dovezi concrete despre fapte ilegale: angajati WBS Romania care prestau servicii pentru WBS Consulting. Preluau ordine, comunicau cu clientii, trimiteau mailuri de pe adresa de .ro. Aici intervine Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare...sau cel putin asa ar trebui.
- Cati dintre jurnalisti au vorbit cu avocati specializati? Sau, mai bine zis, cati au pus intrebari despre aceste detalii esentiale pentru firul evenimentelor?
- Drama omului Sima, tentativele de lacrimi, regretele sale sau recunoasterea publica a vinei nu scuza cu nimic faptele, nu diminueaza deloc gravitatea acestora. Exista dovezi clare de infractiuni, exista plangeri, exista demersuri catre organele specializate.
- Scopul meu de jurnalist economic nu este sa urmaresc melodrame, sa fac analiza pe text sau psihanaliza. Stirea mea nu este ca Sima se teme pentru viata lui.
- Nebunia de declaratii a aruncat intreaga piata de capital intr-un morman de gunoi. Lipsa de reactie a autoritatilor si institutiilor pietei si fabulatiile de genul „bursa este un joc de noroc unde doar escrocii castiga”, au bagat toti brokerii in aceeasi oala. Astfel de evenimente nu sunt generale. Trebuie sa facem diferente clare, in primul rand intre investitia la o firma din Romania si la alta din Insulele Virgine.
- Toate acestea sunt consecintele unei lipse crase de educatie financiara basic pe toate planurile, de la presa la public, de la comentatori la vedete, de la oameni de afaceri la...simpli investitori.
De fapt, Sima inearca si reuseste sa distraga atentia de la elementul esential. Prin scrisori, prin interventia sa - care probabil nu vor fi singulare- muta focusul pe dezvlauiri despre clientii sai vedete, despre implicarea politicului in piata de capital, despre jocuri de culise in CNVM. Subiecte picante, interesante si care au reusit sa ii distraga pe toti, jurnalisti de business sau de cancan, analisti sa comentatori.
Dupa ce am dat primii aceasta stire, am continuat sa studiem subiectul cu atentie. Am investigat, am consultat clienti pagubiti, avocati, brokeri, specialisti. Am cercetat date concrete, am gasit piste si dovezi. Am urmarit latura care conteaza cu adevarat, in opinia noastra. Nu voi umple articolul cu linkuri, pentru ca sunt convinsa ca toate au fost citite de cei care conteaza si care inteleg subiectul. Plus ca pot fi gasite foarte usor. Dar asta s-a intamplat miercuri incepand cu ora 16.00, joi si vineri.
La ora la care scriu aceasta opinie, punctul culminant al acestei povesti a fost interventia lui Sima la Realitatea TV. Sau ar fi trebuit sa fie. De fapt, a fost o incercare a unui calau de a poza in victima. Si o prestatie pe masura a jurnalistilor/comentatorilor din platou.
Foarte putine au fost intrebarile cu adevarat relevante. Discutia s-a focusat pe drama, frica si dezvaluirile domnului Sima. Nimic despre responsabilitatea legala, totul despre cea morala. Un moment definitoriu pentru intreaga emisiune a fost acela in care Sima i-a invatat sa fie jurnalisti. Dupa ce a fost intrebat in repetate randuri in ce tare este, seful WBS Holding le-a dat un raspuns monumental: „Daca erati jurnalisti adevarati, cautati de la inceput prefixul numarului de pe care vorbesc. Va invat eu sa fiti jurnalisti?".
In final insa, jurnalistii din platou si-au manifestat compasiunea si sustinerea. Au transmis mesaje de apreciere si simpatie de la ceva telespectatori si cititori. Au invocat o eventuala protectie a statului roman, in conditiile in care se simte amenintat. Au insistat sa se intoarca in tara, pentru ca falimentul nu este o tradegie. A pierdut banii, asta e, o ia de la capat. Mai ales ca doi dintre clientii – vedete au ezitat sa spuna ferm daca vor face sau nu plangeri. Restul – ce mai conteaza?
Cristian Sima nu mai este brokerul escroc si fugar. Este erou national. Ce mai conteaza ilegalitatile, banii pierduti in fata unei drame personale. Se spune ca greseala recunoscuta este pe jumatate iertata, nu?! Ce mai conteaza faptele, in fata unui asemenea spectacol? Romania are nevoie de senzational si fix de asta are parte acum.
