Reducerea CAS: cat ar „costa” bugetul?

Dupa o recesiune apasatoare si drastic corectiva, atat pentru economie cat si pentru stat, se pune problema ca sistemul fiscal sa usureze cumva sarcina intreprinzatorilor, pentru a favoriza investitiile si crearea de locuri de munca. Dar relaxarea fiscala, se stie, “costa” bugetul…
Insa, pentru a da sens complet intrebarii din titlu, abordarea ar trebui sa vizeze si costul pe care bugetul statului, prin povara fiscala, il exercita institutionalizat asupra mediului de afaceri. Cu alte cuvinte, ceea ce creste bugetul, costa economia, dupa cum ceea ce costa bugetul, creste economia.

In tabloul fiscal al Uniunii Europene, prin cota unica de impozitare de 16%, Romania poate fi considerata, in continuare, competitiva din punct de vedere fiscal, cel putin in privinta impozitarii profiturilor. Altfel stau insa lucrurile in privinta impozitarii muncii (vezi Anexa). Prin cotele de contributii sociale si prin plafonul de plata – stabilit intens redistributiv la 5 x salariul mediu brut, impozitarea salariilor devine sufocanta. Ceea ce inhiba crearea de locuri de munca si perpetueaza, explicabil, munca la negru.

In acest context, reducerea CAS la angajator apare pe deplin justificata. Aceasta este, de altfel, o masura solicitata in mod constant de catre mediul de business. Dar cat ar “costa” bugetul, oare, fiecare punct procentual de reducere a CAS?

Calculele arata ca, pentru fiecare punct procentual (pp) de CAS reduse, “costul” sau impactul bugetar net se cifreaza undeva in jurul a 500 milioane lei. Asadar, avem un impact bugetar total de cca. 1,5 mld. lei in cazul unei reduceri a CAS cu 3 pp, respectiv 2,5 mld. lei in cazul unei reduceri a CAS mai consistente, de 5 pp, asa cum prevede de altfel programul de guvernare al USL.

Cum arata, insa, acest tablou aritmetic al impactului bugetar? Este esentiala, fireste, pentru acuratetea imaginii, luarea in considerare a tuturor implicatiilor cantitative, in sens bugetar, ale reducerii CAS. Caci avem de-a face cu o reducere a veniturilor bugetare, pe de o parte, dar si cu reducerea cheltuielilor, pe de alta parte. Iar cifrele arata astfel:

1) pe partea de venituri, reducerea CAS cu 1 pp conduce la reducerea veniturilor bugetare cu 1 miliard lei, calcul aferent pentru 11 luni din anul 2014;

2) pe partea de cheltuieli, reducerea CAS cu 1 pp inseamna o reducere a cheltuielilor cu CAS la angajator in sectorul bugetar de 320 milioane lei, pentru acelasi interval.

Asadar, doar la o prima vedere in ecuatia algoritmului, pentru reducerea CAS cu 1 pp impactul bugetar net va fi de – 680 milioane lei. Altfel spus, statul va avea in buzunarul veniturilor mai putin cu 1 miliard, in timp ce in buzunarul cheltuielilor vor aparea 320 milioane mai putin. Astfel raman, ca suma neta, 680 milioane lei.

Este clar, deci, ca angajatorului privat, ca sector generic, ii va ramane la dispozitie un plus de 680 milioane lei, suma care va primi diverse intrebuintari, in functie de diversele anticipari si calcule antreprenoriale.

A) In primul rand, intr-un scenariu minimalist - scenariul “out”, sa presupunem ca prima grija a oamenilor de afaceri ar fi exclusiv aceea de a-si onora pe loc profiturile distribuite. Aceasta va aduce insa bani inapoi in buget, si anume cca. 109 milioane lei (impozit pe profit), respectiv cca. 91 milioane lei (impozit pe dividende). Per total, 200 milioane lei, ceea ce conduce la un impact bugetar negativ net de cca. 480 milioane lei (680 – 200 milioane).

Dar rationamentul trebuie completat in continuare, cel putin intuitiv, cu implicatiile economice si fiscale ale cresterii consumului si/sau a economisirii din partea oamenilor de afaceri.

Eu sunt insa convins ca intreprinzatorii se gandesc la profit cu adevarat, adica in sens productiv, interesati fiind de cresterea profitului in viitor. Sunt convins ca oamenii de afaceri vor transforma reducerea de CAS in sursa de investitii. Stim foarte bine ca, pe fondul crizei economice si a ajustarilor specifice acesteia, oamenii de afaceri invoca sistematic “decapitalizarea financiara” a afacerilor lor. Astfel, reducerea CAS va dobandi implicatii productive si va fi o gura de oxigen pentru mediul de afaceri. Iar o asemenea “capitalizare fiscala” se va vedea negresit in cresterea investitiilor si crearea de locuri de munca. Se contureaza, asadar, un alt scenariu de analiza.

Citeste si:

B) Astfel, intr-un scenariu productiv – scenariul “in”, vom lua in considerare o astfel de abordare investitionala. De pilda, ipoteza de lucru a calculelor Comisiei Nationala de Prognoza in privinta reduceri CAS. In aceasta ipoteza, jumatate din disponibilul sectorului privat (680/2 = 340 milioane lei) ar fi alocat de catre intreprinzatori pentru dezvoltare, pentru investitii si capital de lucru. Cealalta jumatate de 340 milioane lei ar avea ca destinatie complementara factorul munca, deci cresterea cheltuielilor salariale (prin crearea de noi locuri de munca, reducerea muncii la negru si/sau prin mai buna motivare salariala a angajatilor).

In aceste conditii, vor exista reveniri si mai mari pe partea de venituri bugetare:

1) atat angajatorii, cat si salariatii vor plati catre buget CAS suplimentar (conform cotei de CAS scazute pentru angajatori, respectiv 16,5% la angajati). De aici rezulta ca, la un plus de cheltuiala salariala de 340 milioane lei in sectorul privat, bugetul statului va incasa CAS la angajator (72 milioane lei), CAS la angajat (44 milioane lei), precum si impozit pe salarii (36 milioane lei). Per total, 152 milioane lei s-ar intoarce in veniturile bugetare.

2) exista, in continuare, noi implicatii fiscale, cum ar fi de pilda cresterea veniturilor din TVA, odata cu cresterea cheltuielilor de investitii, precum si prin cresterea consumului pe seama castigului salarial net. Potrivit calculelor CNP, ar rezulta un TVA aferent de cca. 100 milioane lei.

Cu toate acestea, din motive de simplificare si de realism, caci trebuie tinut cont si de componenta informala a economiei subterane, putem introduce un coeficient de corectie si putem face astfel abstractie de TVA.

Sa recapitulam: la bugetul statului se vor intoarce 152 milioane din impozitarea muncii in sectorul privat, la care se adauga reducerea cheltuielilor salariale de 320 milioane lei din sectorul bugetar, deci, in total 472 milioane lei. Asadar, in acest scenariu productiv, 1 pp de CAS va avea un impact negativ net de cca. 528 milioane lei. Deci “gaura” initiala de 1.000 milioane lei se restrange aproape la jumatate.

Bineinteles ca, in realitate, scenariul „out” si scenariul „in” se intrepatrund in diverse formule de mixaj. Important este ca, indiferent de proportiile in care se combina acestea, impactul bugetar ar reducerii CAS nu ar suferi, insa, abateri considerabile. Un argument in plus pentru o asemenea reducere a impozitarii. Caz in care „gaura la buget”, atenuata corespunzator si prin prioritizarea cheltuielilor, devine sursa veritabila de relansare economica.

In cele din urma, mediul de afaceri va proba, pe termen mediu, forta scenariului „in”(vestitional), ca reducerea CAS care „costa” bugetul va creste, in mod necesar, economia. Cu atat mai mult cu cat reducerea de CAS va fi mai mare, caci tot mai mare va fi si „capitalizarea fiscala” a afacerilor, pe aceasta baza.

Tabloul fiscal din Uniunea Europeana, 2013 (cote reprezentative)


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.