De ce sa mai faci un master: Cum te ajuta la angajare

Peste o treime dintre tinerii romani urmeaza sau au absolvit cursuri de master sau MBA, cea mai la indemana forma educationala pentru aprofundarea acestora intr-un anumit domeniu fiind masterul (un sfert dintre absolventii de facultate), iar cea mai greu accesibila - cursurile MBA (2% dintre cei cu diploma universitara), potrivit unui studiu Gfk, realizat la inceputul acestui an.

Cu toate acestea, specialistii in resurse umane sustin ca masterul nu a fost niciodata o conditie obligatorie la angajare, ci constituie numai o dovada adiacenta a competentelor candidatului. “In primul rand candidatul trebuie sa demonstreze ca are competente, si poate demonstra acest lucru prin rezultatele obtinute la job-urile anterioare. Masterul reprezinta o atestare sau o validare a acestor competente, insa nici un recruiter nu considera ca un candidat absolvent de master, dar fara experienta in munca este mai bun decat un licentiat cu experienta. Angajatorii vor sa vada cum poti fi performant, nu vor sa vada o diploma pe care sa nu o poti transfera in cunostinte practice”, explica Ovidiu Vilceanu, general Manager al companiei de resurse umane Sales Consulting.

Studiile de aprofundare, asa cum sunt si studiile masterale, devin o necesitate in situatia in care candidatul isi doreste o multispecializare, care sa ii permita intrarea in companii cu domeniu de activitate complementar pregatirii acestuia.

”Masterul a devenit si o necesitate, pentru ca este considerat o specializare pe anumite discipline, unele de importanta pentru posturi din companii private. Nu a reusit inca sa devanseze, in ochii angajatorului, experienta practica acumulata prin activitati de voluntariat sau chiar slujbe part-time”, considera Florin Ochiana, HR operations manager pentru liderul pe piata de recrutare din Romania Lugera & Makler.

Vilceanu sustine ca studiile masterale se intalnesc cu atat mai des cu cat candidatii urca pe scara ierarhica, insa acest fapt se datoreaza mai mult dorintei angajatilor de a valida cunostintele dobandite la munca si nu o necesitate de specializare universitara. “De exemplu, dupa ce au ajuns la un anumit nivel in companie, unii angajati sunt incurajati sa urmeze studii de MBA (Master of Business Administration) pentru a obtine mai mult o certificare a competentelor si pentru a-si dezvolta o retea de cunostinte, si nu neaparat pentru ca ar fi trebuit sa invete procese sau proceduri pe care nu le poate invata la job”, explica Vilceanu.

In Romania, majoritatea tinerilor isi continua studiile in maxim primii trei ani dupa facultate si aproape jumatate dintre ei, cei mai aplecati spre studiu, fac mai mult de o scoala suplimentara (a doua facultate/ cursuri postuniversitare/ master). Pentru un sfert dintre cei care si-au aprofundat pregatirea, factorul hotarator a fost obtinerea unui job mai bine platit, potrivit studiului Gfk.