Cat pierdem din pensie din cauza politicilor publice defectuoase

“Nu trebuie asteptate minuni de la sistemul public de pensii. Sistemele publice de pensii nu mai pot fi generoase, daca se poate vorbi despre generozitatea acestuia in Romania luand in calcul actualele si viitoarele conditii demografice. Se poate vorbi de o generozitate din spatele acestora care nu mai este sustenabila, de aceea trebuie gasite alternative, iar solutia complementara sistemului de stat revine pensiilor private”, a explicat Crinu Andanut (foto) presedintele APAPR in cadrul conferintei "Mediafax Talks About Private Pensions".

Presedintele asociatiei de profil a adaugat ca problemele sistemul public de pensii fac mai evidenta decat oricand nevoia de reformare, iar reforma pensiilor nu poate fi vazuta fara sistemul complementar al pensiilor private.

Pe termen lung, solutia este un sistem de pensii pe mai multi piloni, care sa fie stabili si puternici, iar pentru acest lucru sunt necesare masuri de sustinere a pilonului II de pensii private obligatorii si a pilonului III al pensiilor private facultative, precum si abordarea unor politici publice adecvate.

Pana in prezent insa politicile guvernelor care s-au succedat au aratat o slaba intelegere a masurilor de sustinere necesare celor doua piloane de pensii private. Inghetarea contirbutiei la 2% din venitul brut pe pilonul II din februarie 2009 a demonstrate nu numai lipsa unor politici cu viziune pe termen lung, dar a adus pierderi tuturor participantilor la sistemul de pensii private.

Participantii la sistemul de pensii private obligatorii (pilon II) au pierdut doar in 2009 circa 80 milioane euro din inghetarea contributiei, a declarat declarat Mihai Coca-Cozma, director general al Alico Pensii (fosta AIG Pensii).

Potrivit calculelor ING, daca nu s-ar fi limitat contributia in 2009, volumul de contributii ar fi fost de 1,6 miliarde de lei, fata de 1,3 miliarde lei colectati in mod real. Conturile celor 4,9 milioane de participanti au pierdut astfel suma de 362 milioane de lei (peste 80 mil. euro), reprezentand contributiile si randamentul lor.

„Cumulat in 2009 si 2010, pierderile cauzate participantilor de nerespectarea programului initial vor fi de 800 milioane de lei (peste 190 de mil. euro)”, a completat la randul sau Emilia Bunea, CEO al ING Fond de Pensii.

Reprezentantul ING Pensii a mai explicat ca, in conditiile respectarii calendarului initial, o persoana care a inceput sa contribuie la 35 de ani (avand salariul mediu) ar fi avut la pensionare cu 6.800 de lei mai mult in cont (respectiv o valoare finala a contului mai mare cu 4%). „Cu alte cuvinte, pensia anuala a acestui participant a fost deja redusa cu 386 de lei”, a spus Bunea.

Apoi, activele sub administrare au atins la finalul lui 2009 suma de 2.4 miliarde de lei si sunt estimate sa ajunga la 4.6 miliarde de lei in 2010, iar daca s-ar fi respectat calendarul prevazut de lege, activele ar fi putut ajunge la 2.7 miliarde de lei in 2009 si la 5.4 miliarde in 2010.
Potrivit presedintelui Comisiei pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP) industria autohtona va ajunge la un nivel de peste 1 miliard de euro active la finalul lui 2010, provenite atat din contributii cat si din rezultatele investitionale.

Cresterea nivelului activelor este sau cel putin ar trebui sa fie si in interesul statului si a Ministerului Finantelor Publice (MFP), care doreste finantarea deficitului guvernamental care se face exclusiv prin emiterea de titluri de stat cu maturitati lungi (10-15 ani), pentru care fondurile de pensii sunt cumparatori traditionali pe pietele mature. Titlurile emise azi de stat au maturitati maxime de 3 si 5 ani, ceea ce nu ajuta nici fondurile de pensii, nici strategia statului de a-si restructura datoria publica pe termen mai lung si de a desena si cobori curba de randament pe maturitati lungi.

“Nu instrumentele de investitii sunt problema, pentru ca vom emite titluri, astfel ca si fondurile sa aiba plasamente pentru a putea sustine deficitul guvernamental, ci volumul mic pe care il pot investi ca urmare a nivelului scazut al activelor detinute. De aceea, ne vom intalni cu administratorii trimestrial sa discutam posibilitatea emiterii unor instrumente avantajoase pentru fonduri, dar si pentru stat care astfel s-ar putea finanta mai eficient”, a precizat Bogdan Dragoi, secretar de stat in cadrul MFP.

In contextul crizei, majoritatea guvernelor au actionat in sensul obtinerii de fonduri suplimentare la buget, fara a lua in calcul o serie de aspecte cu influenta pe termen lung asupra sistemului de pensii private, cum este evolutia demografica.

In Romania, pe langa inghetarea contributiei justificata cu venituri in plus la bugetul de stat, a fost adaugata si masura cresterea contributiei la stat de la 27.5% in 2008 la 31.3% in 2009.

In Rusia a avut loc modificarea contributiei de stat de la 20% la 26% in Lituania, reducerea contributiei la Pilonul II de la 5.5% la 2% pentru 2009 si 2010. In Estonia a avut loc transferul contributiilor la Pilonul II in sistemul de stat, iar Letonia s-a confruntat si ea cu scaderea contributiei la Pilonul II de la 8% la 2% in 2009.