Mi-a placut pentru ca am avut colegi buni si sefii ne-au sprijinit

“Ce am putea face? Chiar nimic. Suntem multi care am ramas fara locuri de munca. Nu ma asteptam sa se inchida. Mai ziceau unii oameni ca se inchide fabrica, dar se lucra. Miercuri ne-au sunat si ne-au zis ca a doua zi dupa-amiaza este sedinta. Atunci m-am gandit ca numai de rau o sa fie, din moment ce au cheamat toate schimburile intr-o sedinta”, afirma o femeie care lucra de peste doi ani la Nokia.

Va mai avea job doar cateva saptamani pentru ca “la sfarsitul lui octombrie se termina”. Iar sedinta a fost tot cu Stephen Elop, directorul general al Nokia Corporation, insa dupa-amiaza, si nu dimineata, cum a fost in cazul majoritatii salariatilor.

Asta pentru ca pe langa cei 2.200 de angajati permanenti ai fabricii de la Jucu (care vor lucra pana la finalul anului), Nokia mai avea si in jur de 1.000 sau chiar mai multi salariati temporari care erau recrutati prin companii de leasing de personal precum Lugera & Makler, Adecco Resurse Umane si Trenkwalder.

Desi lucreaza cate 12 ore in picioare, spune ca salariul net de 750-800 de lei pe luna este acceptabil. In unele luni a primit si un bonus de aproximativ 250 de lei.

Spune ca insa erau diferente intre felul in care erau tratati angajatii permanenti si cei externi.

“Cei de la Nokia luau mai mult. Cand erau sedinte mai aparte, chemau doar oamenii de la Nokia. Pe noi ne lasau jos. Daca nu erau externii...ei trageau ca sa isi faca targetul. La inceput m-a deranjat, dar dupa aceea stiam ca ceea ce faceam, faceam bine si eram multumita”, spune femeia.

Va primi si salariul pentru octombrie, dar pentru noiembrie nu crede ca va fi platita. Sotul sau este sofer si impreuna au doi copii: o fetita in clasa a V-a si un baiat la liceu, la Cluj.

“Daca dumneavoastra credeti ca ne putem descurca cu doi copii, dintre care unul face naveta…pentru baiat trebuie sa fac doua abonamente la transport. Ce putem face? Incercam sa traim din salariul sotului si din somaj. Sa treaca iarna si vedem la primavara”.

Spera insa ca in curand isi va gasi un nou loc de munca pentru ca cei de la firma de recrutare care i-a incheiat contractul cu Nokia au spus ca o vor ajuta sa se reangajeze. Pana cand a lucrat la Nokia a fost casnica, pentru ca vrut sa aiba grija de copii.

“Cand m-am angajat m-am bucura pentru ca stau aproape (n.red. lucreaza intr-unul dintre satele din apropierea fabricii). Suntem la doi pasi. A fost bine. Mi-a placut acolo pentru ca am avut colegi buni cu care m-am inteles bine si sefii ne-au sprijinit”, mai spune angajata.

Timp de un an a lucrat ca operator de linie, adica sa ocupa de asamblarea de telefoane. A lucrat si in in departamentul de impachetare, insa nu poate sa spuna unde lucreaza in prezent. Adauga doar ca in acel departament sunt si barbati si femei, dar mai multe femei.

Nu are voie sa spuna ce telefoane fac angajatii si nici nu le cunoaste dupa nume, dar afirma ca de aproape un an se fac si telefoane cu ecran tactil.

Crede in afirmatiile autoritatilor ca acum se negociaza cu zece companii care ar putea investi in regiune? Sau ca Bosch este in discutii avansate pentru a deschide o fabrica la Jucu?

"Pana nu vezi, nu crezi. Nu ne putem lua doar dupa vorbe. Deocamdata nu stim nimic”.

Un raspuns asemanator are si in privinta unor plati compensatorii: “Se va discuta. Pana cand? Pana nu vedem, nu credem”.

De ce a plecat Nokia? “Nu stiu de ce vor pleca. Nu stiu ce si cum sa fie”, mai spune femeia, gandindu-se probabil ca mai are un loc de munca sigur doar pentru cateva saptamani.