Problema mentalitatii – cel mai mare obstacol
Cultura investitionala a romanilor este inca departe de notiunea de investitie la bursa si inca tinde spre zona de economisire. Poate inca mai bantuie fantoma FNI-ului sau romanul vrea sa castige bani multi si repede. Aceste elemente nu depind de mediul politic sau de conducerea Bursei, ci de mentalitatea locala. Pot fi ele schimbate in contextul actual?
Daca luam in considerare faptul ca, ipotetic, problemele organizationale si legislative ale Bursei poti fi rezolvate, schimbarea mentalitatii este un proiect dificil, rezolvabile in ani de zile si generatii de tineri.
„Problema de mentalitate este intr-adevar cel mai serios obstacol in calea utilizarii largi a burselor in Romania. Dar ea nu se limiteaza la niste temeri persistente cauzate de evenimente traumatice pentru multi romani (Dacia Felix, Banca Turco-Romana, Bankcoop, BIR, FNI). Ea tine intr-o oarecare masura de mediul politic de la noi, care nu crede cu adevarat intr-un sistem economic si judiciar perfect deschis, transparent, corect si echitabil”, sustine Sfefan Liute (foto).
El admite ca problema de mentalitate are la baza una sociala, foarte veche: saracia.
„Spre deosebire de alte natiuni, saracia ne-a facut pe noi sa incercam sa ne descurcam cu putinul sau nimicul pe care il avem. Chiar si atunci cand s-a format o subtire patura de oameni cat de cat avuti si educati in Romania, eu cred ca ei au dat (si mai dau si azi) dovada de o oarecare pasivitate sau lipsa de imaginatie in ceea ce priveste managementul finantelor proprii. Politica si tepele post-decembriste amplifica acest substrat pe care doar un timp indelungat petrecut in spatiul economic al UE il va eroda”, sustine oficialul Grapefruit.
Bogdan Branzas crede ca aceasta cultura investitionala a romanilor este rezultatul a patru factori: caracterul „inchis” al BVB dedicat celor initiati, scandalurile si suspiciunile legate de anumite tranzactii „cu dedicatie”, lipsa masurilor de popularizare a BVB pe intelesul tuturor si dispozitia predominant rurala a populatiei din Romania si obiceiurile „conservatoare” rezultate de aici, in special apetenta pentru depozite (adica conservare) si nu investitie.
Apetitlul romanilor pentru investitia pe termen lung este foarte scazut, iar numarul de cunoscatori este redus, comparativ cu state vecine. Ar putea o strategie puternica de branding si marketing sa atraga mai multi romani spre zona bursiera?
„Strategiile de marketing si branding sunt de succes doar in prezenta unei strategii de business. Brandingul si marketingul sunt unelte in mana oamenilor de afaceri care trebuie sa isi aiba radacinile in surse de unicitate si diferentiere. Fara acele valori si atribute diferentiatoare, studii de caz de succes, uneltele marketing si branding sunt ca un ciocan perfect, dar care nu are ce cuie sa bata”, explica Branzas.
Insa, dupa segmentare, targetare si pozitionare, se pot viza clientii actuali si cei potentiali, prin executia unui plan de marketing.
„S-ar putea, de exemplu, ca un eventual studiu sa arate ca avem doar 5% din populatie capabila si dispusa sa investeasca in pietele de capital. Atunci ar trebui sa ne concentram pe cei 4,x% care nu o fac inca si sa le adresam, in mod repetat, un mesaj relevant pe canale adecvate (mass media sau interactiune directa). Si ar trebui sa alocam acestui efort resurse proportionale cu veniturile (cat mai bine) estimate pe care acesti oameni le-ar aduce institutiilor care formeaza piata”, explica Stefan Liute.
Daca luam in considerare faptul ca, ipotetic, problemele organizationale si legislative ale Bursei poti fi rezolvate, schimbarea mentalitatii este un proiect dificil, rezolvabile in ani de zile si generatii de tineri.
„Problema de mentalitate este intr-adevar cel mai serios obstacol in calea utilizarii largi a burselor in Romania. Dar ea nu se limiteaza la niste temeri persistente cauzate de evenimente traumatice pentru multi romani (Dacia Felix, Banca Turco-Romana, Bankcoop, BIR, FNI). Ea tine intr-o oarecare masura de mediul politic de la noi, care nu crede cu adevarat intr-un sistem economic si judiciar perfect deschis, transparent, corect si echitabil”, sustine Sfefan Liute (foto).
El admite ca problema de mentalitate are la baza una sociala, foarte veche: saracia.
„Spre deosebire de alte natiuni, saracia ne-a facut pe noi sa incercam sa ne descurcam cu putinul sau nimicul pe care il avem. Chiar si atunci cand s-a format o subtire patura de oameni cat de cat avuti si educati in Romania, eu cred ca ei au dat (si mai dau si azi) dovada de o oarecare pasivitate sau lipsa de imaginatie in ceea ce priveste managementul finantelor proprii. Politica si tepele post-decembriste amplifica acest substrat pe care doar un timp indelungat petrecut in spatiul economic al UE il va eroda”, sustine oficialul Grapefruit.
Bogdan Branzas crede ca aceasta cultura investitionala a romanilor este rezultatul a patru factori: caracterul „inchis” al BVB dedicat celor initiati, scandalurile si suspiciunile legate de anumite tranzactii „cu dedicatie”, lipsa masurilor de popularizare a BVB pe intelesul tuturor si dispozitia predominant rurala a populatiei din Romania si obiceiurile „conservatoare” rezultate de aici, in special apetenta pentru depozite (adica conservare) si nu investitie.
Apetitlul romanilor pentru investitia pe termen lung este foarte scazut, iar numarul de cunoscatori este redus, comparativ cu state vecine. Ar putea o strategie puternica de branding si marketing sa atraga mai multi romani spre zona bursiera?
„Strategiile de marketing si branding sunt de succes doar in prezenta unei strategii de business. Brandingul si marketingul sunt unelte in mana oamenilor de afaceri care trebuie sa isi aiba radacinile in surse de unicitate si diferentiere. Fara acele valori si atribute diferentiatoare, studii de caz de succes, uneltele marketing si branding sunt ca un ciocan perfect, dar care nu are ce cuie sa bata”, explica Branzas.
Insa, dupa segmentare, targetare si pozitionare, se pot viza clientii actuali si cei potentiali, prin executia unui plan de marketing.
„S-ar putea, de exemplu, ca un eventual studiu sa arate ca avem doar 5% din populatie capabila si dispusa sa investeasca in pietele de capital. Atunci ar trebui sa ne concentram pe cei 4,x% care nu o fac inca si sa le adresam, in mod repetat, un mesaj relevant pe canale adecvate (mass media sau interactiune directa). Si ar trebui sa alocam acestui efort resurse proportionale cu veniturile (cat mai bine) estimate pe care acesti oameni le-ar aduce institutiilor care formeaza piata”, explica Stefan Liute.