Ceaiul de la ora 5 reeditat in varianta corporate: Ponturi pentru o comunicare eficienta

Comunicarea interna, implicarea CEO-ului in discutiile cu fiecare angajat in parte si construirea unei credibilitati a mesajelor transmise reprezinta elemente esentiale in gestionarea unei relatii sanatoase cu angajatii, partenerii si mediul de afaceri din care face parte o companie.

”Conditia este sa fii credibil indiferent de contextul economic pe care il traversam, astfel incat orice comunici tu ca si director general poate bate ceea ce se prezinta la televizor. Comunicarea noastra catre oameni a mers pe principiul ”tinem aproape, continuam proiectele pe care le avem setate in urmatoarele 6 luni, radiografiem competitia”. De asemenea, am mers si pe o comunicare de genul: ”este criza, lucrurile nu vor mai fi niciodata cum au fost inainte”, insa le-am garantat angajatilor salariile”, a declarat Aliz Kosza (foto), director general al Fabryo Corporation, prezenta in cadrul celei de-a patra editii a evenimentului PR Forum.

Potrivit acesteia, productivitatea muncii in cadrul companiei pe care o conduce a crescut cu 14% pe baza ideilor de eficientizare si optimizare a costurilor propuse de angajati, in special pe zona logistica si productie.

Kosza a adoptat in urma cu doi ani un proiect inedit menit sa imbunatateasca modul de comunicare cu angajatii sai.

”Am decis sa introduc ”ceaiul de la ora 5”, adica de doua ori pe saptamana, intre orele 17.00 si 19.00, usa biroului meu este deschisa oricarui angajat. A fost dificil in primele 4 luni sa conving oamenii sa vina si sa discutam despre problemele cu care se confrunta si sa gasim solutii, insa dupa aceea angajatii s-au obisnuit cu acest sistem si fac acest lucru de 2 ani. Daca vorbesti cu angajatul si te asiguri ca a inteles ce ati discutat, informatia ajunge corect unde trebuie sa ajunga”, explica oficialul Fabryo Corporation.

Pe de alta parte, Marius Ghenea, presedintele grupului Fit Distribution si unul dintre cei mai cunoscuti antreprenori romani, a observat doua fenomene instalate in piata ca urmare a contextului economic actual. Pe de o parte un anumit fel de stopare a comunicarii externe, managerii intrebandu-se cum pot sa comunice rezultate in rosu dupa ani de crestere.

In plus, Ghenea a observat si o reintoarcere a antreprenorilor spre business. ”Daca inainte de criza au pus un strat de management intre ei si business, indepartandu-se de afacere, incepand cu anul trecut antreprenorii romani s-au reapropiat de business”, spune Marius Ghenea.

De asemenea, in opinia sa anul 2009 a reprezentat momentul in care companiile au descoperit o comunicare mai eficienta in lipsa unor bugete de marketing consistente.

Un alt fenomen mentionat de Ghenea este cel al implicarii companiilor in social media. El sublineaza faptul ca in cazul in care peste 50% din angajatii unei companii sunt implicati in social media, CEO-ul trebuie sa fie acolo, fie el personal, fie, daca nu are timpul necesar, prin intermediul unui om de marketing.

Ideea este impartasita si de Pascal Beucler, senior vicepresident si chief strategy officer MS&L Group, care sustine ca ar trebui sa fim mai ”violenti” cu sefii care nu inteleg faptul ca social media reprezinta viitorul si ei trebuie sa fie acolo.

”Cele mai importante lucruri in aceste vremuri sunt adaptabilitatea, flexibilitatea, agilitatea in comunicare. Comunicarea tine de context, nu avem altceva de facut decat sa o adaptam situatiei”, adauga Ghenea.

La randul sau, Sorana Savu, director general al agentiei Premium PR, declara ca cei care au avut ”curajul” in 2009 sa comunice au castigat. ”Toti oamenii care au castigat pariul cu criza au spus aceleasi lucruri si nu le spun de ieri de azi”, considera Sorana Savu.

”Un manager trebuie sa fie autentic in comunicarea sa, trebuie sa isi construiasca credibilitatea in timp. Miza este sa iti tii langa tine oamenii foarte buni si sa-i tii motivati, sa treaca pe langa zgomotul comunicarii de masa potrivit careia totul se prabuseste”, adauga Savu.

De asemenea, pentru a avea o comunicare credibila managerii trebuie sa se asigure ca oamenii sunt interesati sa inteleaga mesajele din mai multe surse. In plus, cantitatea si calitatea mesajelor furnizate trebuie sa varieze in functie de publicuri. ”E vorba de a livra fiecarui om exact ce are nevoie pentru a-si organiza activitatea profesionala si propria viata”, declara Sorana Savu.