Desi pare greu de crezut, orasele din Olanda aratau in trecut precum Bucurestiul. Masinile erau peste tot, in scuaruri, parcate jumatate pe trotuare, circulau pe strazile din centru, care astazi sunt pietonale si deschise doar biciclistilor. Cum s-a ajuns la ceea ce este acum Olanda? Oamenii au decis impreuna cu autoritatile cum vor sa arate orasul sau cartierul lor.

"In Olanda, strazile sunt facute pentru copii, pentru oameni, nu pentru masini. In Haga avem multe parcuri si scuaruri unde in trecut erau doar masini. Am facut schimbari pentru ca ne-am zis: nu asa vrem sa arate orasul nostru. In centru, strazi pe care circulau in trecut masini acum sunt pietonale. Daca interzici masinile, oamenii vor merge pe jos sau cu bicicleta. In timp, oamenii au renuntat la masini si au inceput sa foloseasca mijloace alternative de transport. Cand dezvolti drumuri noi trebuie sa le gandesti in primul rand la cei care merg pe jos sau cu biciclete", a declarat Robert van Asten, viceprimarul orasului olandez Haga.

Iata un exemplu din Olanda. Pe o strada intens circulata s-a renuntat la masini pentru a reveni pietonilor si biciclistilor.

Intr-un interviu acordat wall-street.ro, oficialul din Haga, spune ca oamenii au nevoie de alternative pentru a renunta la masini.

Citeste si:
Bulgaria îşi recheamă consulul de la Haga, pentru ''taxa de...
Bulgaria îşi recheamă...

Pentru a decongestiona soselele, trebuie facute investitii in transportul public si in piste de biciclete, fiind alternative la mersul cu masinile personale. Si in Haga sunt ambuteiaje, astfel ca bicicleta este de 3 ori mai rapida decat masina. Prezenta pistelor de biciclete si prioritatea de trecere le face mai rapide decat o masina.

"Solutiile pentru trafic sunt investitii in transportul public, in piste de biciclete. Trebuie sa le dai oamenilor alternative ca sa renunte la masini. In Haga, oamenii merg cu masina 7,5 km, o distanta pe care o poti parcurge usor cu bicicleta, bicicleta electrica sau un autobuz. Fiecare persoana din Haga se gandeste ce metoda de transport sa foloseasca: sa mearga pe jos, cu bicicleta sau sa mearga cu masina impreuna cu vecini", spune Robert van Asten.

Spre deosebire de bucuresteni, care merg zilnic cu taxiul sau cu masini de ride sharing, olandezii nu au acest obicei. Viceprimarul din Haga spune ca el nu a luat niciodata taxiul.

"Niciodata nu am luat taxiul. Taxiurile in Olanda nu sunt atat de populare. Consideram ca au preturi foarte mari pentru o calatorie. Nu este o metoda prea folosita de a merge dintr-o parte intr-alta", spune acesta.

Citeste si:
Covid-19 | Starbucks oferă gratuit cafea celor aflați în prima...
Starbucks oferă gratuit în...

Trei biciclete, nicio masina

Si viceprimarul din Haga, la fel ca alti primari olandezi, nu detine o masina. Are in schimb trei biciclete.

"Nu am o masina personala, am o bicicleta pentru ca este mult mai rapida in oras. Ca primar, uneori stau in birou toata ziua, nu fac conditie fizica. Asa ca, 5 km cu bicicleta pana la birou si inca 5 km inapoi acasa ma ajuta sa fac sport. Pentru a merge in vacanta 2-3 saptamani prefer sa inchiriez o masina. De ce as detine una pentru doar trei saptamani pe an? Ar fi prea scump", a adaugat Robert van Asten.

Cati locuitori din Haga merg zilnic cu biciclete

Aproximativ un sfert dintre cetatenii orasului folosesc bicicleta ca mijloc de transport. Viceprimarul spune ca se fac in continuare investitii in piste de biciclete pentru a creste numarul acestora la 30-40%. Orasul are 150 de km de piste de biciclete, comparativ cu Bucurestiul care nu a trecut nici macar de 10 km.

"Cred ca in Olanda avem mai multe biciclete decat oameni. Eu am trei biciclete: una normala, una veche si una pentru sport. Multa lume are biciclete. Majoritatea calatoriilor le facem cu bicicleta", spune viceprimarul.

Citeste si:
Legea privind sanctiunile pentru biciclisti a fost promulgata
Legea privind scaderea...

Cum sunt biciclistii protejati de legislatie?

"In Olanda, daca are loc un accident intre o bicicleta si o masina, intotdeauna soferul este responsabil de accident. Chiar daca biciclistul nu are lumini sau merge pe contrasens. Atunci cand ai multi oameni pe bicicleta, este o problema serioasa", a adaugat Robert van Asten.

Va fi transportul gratuit in Haga?

Viceprimarul din Haga spune ca nimic nu ar trebui sa fie gratuit, insa costul ar trebui sa reflecte serviciile oferite.

"Nu sunt un adept al transportului public gratuit. Deja jumatate din pret este subventionat. Daca ar fi complet gratuit, mai multa lume ar incepe sa il foloseasca. Asta conduce la investitii in mai multe mijloace de transport pentru ca flota din prezent nu ar face fata, asa ca va trebui sa cheltuim mai multi bani. Si nu cred ca ceva ar trebui sa fie gratuit. Trebuie doar sa te asiguri ca oamenii pot folosi transportul public si sa le oferi conditii pentru ce platesc", considera acesta.

Si in Haga sunt probleme cu poluarea, este un oras langa mare. Poluarea vine dispre portul Rotterdam si de la masinile care circula in oras.

Ce schimbari ar trebui sa fie facute in Bucuresti pentru a arata precum capitalele europene

Vlad Voiculescu, candidatul PLUS la Primaria Bucuresti, spune ca lucrurile pentru care va lupta sunt cele care tin de mobilitatea fiecaruia dintre noi.

"Intre o banda care este blocata cu masini parcate si o banda unica pentru transportul in comun, eu unul voi alege o banda pentru transportul in comun. Intre a avea multe masini parcate si a desfiinta spatiile verzi de langa blocuri, asa cum vedem intr-o multime de cartiere din Bucuresti, eu as alege spatiul verde. Acesta este raspunsul meu. Primariile de sector ar trebui sa stea de vorba cu cetatenii si sa vada in fiecare cartier care este solutia in viziunea lor. Directia in care trebuie sa mergem este mai mult transport in comun, mai mult transport ecologic, mai putine masini si o tehnologie mai buna daca vorbim de masini. Trebuie sa trecem catre masini care sunt mai putin poluante. Bucurestiul trebuie sa-si regandeasca mobilitatea si sa se concentreze pe oameni si nu neaparat pe masini", a declarat Vlad Voiculescu.

In cadrul conferintei Mobilitatea urbana sustenabila in Europa, organizata de Dragos Pislaru, europarlamentar Renew Europe, au fost date exemple si din Belgia, unde o parcare imensa a fost mutata de la suprafata in subteran lansand loc unui spatiu pietonal.

Asadar, ca Bucurestiul sa fie mai aerisit, trebuie sa avem mai multe parcari in subteran, mai multe piste de biciclete pentru a renunta la masinile personale si benzi unice pentru STB, ca mijloacele de transport public sa circule fluent.

Sursa foto: www.robertvanasten.nl


Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Auto »



Citește și
Surse: În PLUS s-a discutat despre ruperea alianței cu USR
Setari Cookie-uri