Camera Consultanților Fiscali solicită Ministerului Finanțelor clarificări urgente cu privire la aplicarea impozitului suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale (ICAS) de 0,5% din veniturile totale ale societăților.
„Două coduri CAEN provoacă confuzie: 4671 și 4730. Acestea includ, pe lângă activități de comerț cu combustibili gazoși și pe bază de petrol, și alte alte tipuri de combustibili sau produse derivate cu combustibili. Cu alte cuvinte, discutăm despre lemn de foc, brichete sau peleți, naftalină, uleiuri lubrifiante, antigel, cărbune”, susține Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali.
Vânzarea uleiului de motor poate aduce service-urile în vizorul autorităților fiscale
Astfel, pare că ar ajunge să datoreze ICAS și agenții economici care nu desfășoară activități de comerț cu combustibili gazoși și pe bază de petrol, dar comercializează acele bunuri. Este vorba atât de magazine, cât și de service-uri auto care vând, de exemplu, ulei de motor.
Camera Consultanților Fiscali a revenit cu solicitarea de clarificare, după ce în decembrie 2024 a informat Ministerul Finanțelor cu privire la acest aspect.
Ministerul Finanțelor a emis pe 31 decembrie 2024 un Ordin (6830/2024), iar lista codurilor CAEN care aplică impozitul a rămas neschimbată, deși problema putea fi rezolvată atunci.
”Riscul este ca, începând cu ianuarie 2025, contribuabilii care desfășoară activități în aceste sectoare să datoreze impozitul, ceea ce le poate genera atât probleme financiare majore prin creșterea substanțială a poverii fiscale, cât și o schimbare de comportament comercial prin eliminarea din gama de produse oferite spre vânzare a acelor categorii de produse eligibile pentru impozit, ceea ce va afecta prețul sau disponibilitatea în piață a acestora”, explică reprezentanții Camerei Consultanților Fiscali.
Citiți și Efectele ordonanței „trenuleț”. Expert: Adio respect pentru cei care țin bugetul pe umeri
Cele mai importante măsuri din Ordonanța trenuleț
Guvernul a adoptat așa-zisa ”Ordonanță Trenuleț” în penultima zi a anului trecut, luni 30 decembrie, stârnind nemulțumire în mediul privat și în rândul sindicatelor care reprezintă angajații de la stat
Ordonanța trenuleț aduce o serie de modificări fiscale menite să aducă mai mulți bani la bugetul de stat anul acesta. Cele mai importante dintre acestea sunt:
- Reinstituirea impozitului pe construcții (”Taxa pe stâlp”), prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcţiilor existente.
- Creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%.
- Reducerea pragului de taxare pentru microîntreprinderi la 250.000 euro de la 500.000 euro din 2025 și la 100.000 euro din 2026.
- Eliminarea facilităților fiscale acordate IT-știlor, precum și angajaților din construcții, agricultură și industria alimentară începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.
- Înghețarea salariilor bugetarilor în 2025, la nivelul lunii noiembrie 2024.
- Înghețarea angajărilor la stat. Excepția fac posturile unice vacante.
- Voucherele de vacanță scad la 800 lei de la 1.400 lei, în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, și vor fi acordate bugetarilor ale căror salarii de bazã nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 lei.
- Înghețarea pensiilor în 2025. Valoarea punctului de referință se menține la nivelul de 81 lei.
- Pensiile speciale nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei.
- Înghețarea alocațiilor copiilor în 2025. Acestea nu se vor mai indexa cu rata medie anuală a inflației.
