De cand tot recrutez «management privat» la Stat, ma tot gandesc si imi fac calcule ca un DNA privat ar fi cea mai simpla si mai profitabila afacere pe care as putea eu sa am vreodata. Nici nu ar fi nevoie sa ies din birou, informatiile si documentele ar veni singure la mine, iar eu as scrie doar si as semna mandate de perchezitie si de arestare.
Ar mai fi o varianta, la fel de profitabila. Sa infiintez o firma care sa fure de la Stat. Acum stiu exact cum se face, pana in cel mai mic amanunt: cum sa furi cu camionul, cu vagonul, cu vaporul, prin conducta, cu pixul, cu lucrari fictive, cu firme fantoma, cu cumnatul, cu santajul, cu sindicatul, cu Bruxellesul, cu salariul si cu primele, cu pierdutul actelor, cu licitatia si cate si mai cate. De un an si jumatate ma perfectionez in asta, si nu trece zi in care sa nu invat cate o tehnica noua, despre care nu auzisem si la care eu nu ma gandisem, oricat de bun ma credeam pana acum la rationament abstract. Sper sa ma hotarasc pana la sfarsitul anului de care dintre cele doua afaceri sa ma apuc. Consultanta tehnica am avut din plin pana acum, dupa cum am spus, si voi avea si in continuare.
Una dintre aceste «sesiuni de training» mi-a ramas in mod particular in minte. Vine intr-o zi la mine fostul director, timp de sase ani, pana de curand, al unei mari companii de stat. Dar dintre acelea mari, strategice, cum le place sa-si spuna, cu mii de angajati si cu multi bani pe mana.
Citeste si:
- Ati venit sa candidati pentru un post in CA?
- Nu
- Atunci vreti unul executiv, creti sa fiti din nou director general?
- Nu
- Un altfel de director, poate un post mai mic?
- Nu
- Inseamna ca vreti sa-l sustineti pe unul dintre candidati, sa-mi spuneti cat de bun este, sa-i puneti o pila?
- Nu
- E clar atunci: vreti sa va asigurati ca cineva anume sa nu ajunga pe short-list si sa-mi spuneti ce prostii si ce magarii a facut.
- Nu
- V-a trimis partidul sa…
- Nu
- V-au trimis cei din opozitie…
- Nu
- Hmmm… Inteleg ca nu vreti nimic de la mine?
- Nu
- ???
- Am venit doar sa va povestesc niste chestii.
- De ce?
- Nu stiu, doar asa…
Si timp de doua ore mi-a povestit. Cu toate detaliile, cu nume, cu cifre, ci zile si cu amanunte pe care nu imi imaginam ca un om le poate retine intr-un singur cap. « Cel putin 60% dintre cei care se angajeaza la noi vin doar ca sa fure, pentru nimic altceva».
Citeste si:
Citeste articolul integral aici.
Cazurile fraudelor din companii s-au intensificat in ultimii ani in majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est, o arata un sondaj al KPMG din 2011, fenomen indicat si de majoritatea managerilor intervievati din Romania, cea mai mare crestere inregistrand scurgerile de informatii.
Cele mai afectate de cresterea fraudelor sunt activitatile de vanzari, indicata de 64% dintre respondentii de la nivelul intregii regiuni si de 86% dintre cei din Romania, cele de cumparare (41% in regiune si 57% in Romania) si managementul inventarului (32% in regiune, 57% in Romania).
In plus, un alt studiu global al KPMG a aratat ca directorii executivi comit mai multe fraude, evidentiind faptul ca directorii generali au fost implicati in 26 de procente din cazurile de frauda analizate - fata de 11 procente in cazul studiului similar efectuat in 2007.
Citeste si:
Cercetarea a scos la iveala faptul ca fraudatorul ”tipic” este barbat, cu varsta intre 36 si 45 de ani, lucreaza in cadrul departamentului financiar sau are un rol legat de partea financiara, este in companie de mai mult de 10 ani si detine o pozitie in conducerea executiva.
Frecvent, acesti indivizi vor putea trece mai usor peste controalele interne si au acumulat un capital de incredere important. Ei sunt cei mai predispusi sa se implice in deturnare de fonduri sau frauda pe partea de achizitii.
Studiul global indica faptul ca, in 61% din cazuri, fraudatorul a avut colaboratori fie din interiorul companiei, fie din afara sa. Cazurile din Europa de Est urmeaza aceasta tendinta cu 63 de procente.
Aceasta caracteristica este in continuare sustinuta de o analiza a cazurilor raportate in Romania, avand ca rezultat condamnari, care indica faptul ca in mai mult de 50 de procente din cazuri a existat complicitate.
Citeste si:
Studiul a relevat de asemenea ca semnalele de avertizare, cum ar fi un angajat care isi ia foarte rar vacanta sau al carui stil de viata pare excesiv comparativ cu veniturile, sunt de obicei ignorate de catre companii. Doar 6 procente din cazurile de frauda din studiul aferent anului 2011, au avut indicii initiale care au fost investigate, comparativ cu aproape 24 de procente in 2007 - ceea ce reprezinta o scadere semnificativa. In Europa de Est, pozitia este ceva mai buna, aproximativ 11 procente din indicii fiind luate in considerare.
Totusi, 43 de procente din semnalele de avertizare nu au fost luate in considerare in Europa de Est: procent mai scazut decat media globala de 56 de procente si comparabil cu media pe 2007 de 45 de procente.
In 46 de procente din cazurile investigate in Europa de Est, nu au existat semnale de avertizare. Acest fapt este in concordanta cu media globala de 44 de procente.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
