Încep problemele la Hidroelectrica? Gigantul energetic scoate din sistem aproape 300 MW de la Porțile de Fier
După doi ani extrem de buni, în care a fost poate cea mai profitabilă companie mare din sud-estul Europei, Hidroelectrica pare că începe să plătească prețul amânării unor investiții în capacitățile de producție.
Conform datelor Transelectrica, practic un grup și jumătate de producție de la Porțile de Fier nu vor funcționa anul acesta. Este vorba despre grupul 1, care a fost retras până în februarie 2025, și de grupul 4, a cărui putere a fost redusă cu 94,4 MW, iar termenul indicat este 31 decembrie 2024.
Cum fiecare dintre grupurile de la Porțile de Fier are 194,4 MW, vorbim despre aproape 300 MW putere instalată scoși din exploatare anul acesta. Potrivit companiei, este vorba despre defecte la circuitul de reglaj al paletelor rotorului turbinei în cazul ambelor grupuri. Termenul de repunere în funcțiune ar putea fi mai scurt.
Hidroelectrica nu a transmis BVB nicio informație în acest sens. Este vorba despre o reducere masivă a producție – practic, un sfert din Porțile de Fier I. Cum și celelalte grupuri, atât de la Porțile de Fier I, cât și de la Râul Mare și Lotru au programate lucrări de mentenanță anul acesta, vor fi intervale când producția de energie hidro a României va fi net redusă. De pildă, în a doua jumătate a lunii ianuarie mai intră în mentenanță grupuri ale Hidroelectrica totalizând aproape 362 MW instalați. Adăugând la grupurile scoase din exploatare ca urmare a problemelor tehnice, se ajunge la peste 650 MW, aproape 10% din capacitățile hidro instalate în România și circa 3,5% din capacitățile totale de producere a energiei electrice din țara noastră.
Problema este și la nivel financiar. Pe baza veniturilor obținute anul trecut de Hidroelectrica din producția de energie, se poate calcula că pierderile rezultate din scoaterea din exploatare a unui grup și jumătate de la Porțile de Fier 1 ar ajunge la aproximativ 70 de milioane de lei pe lună sau circa 845 de milioane pe an, la un nivel similar al veniturilor din producție în 2024.
”Hidroelectrica nu și-a mai decolmatat lacurile de acumulare de 30 de ani. Hidroelectrica are instalații foarte vechi, uzate și fizic și moral, de care nimeni nu vorbește”, afirma Cosmin Păcuraru, expert în domeniul securităţii şi politicilor energetice.
Majoritatea capacităților Hidroelectrica au fost puse în funcțiune acum mai bine de 30 de ani. O modernizare și retehnologizare, extrem de controversată, s-a încheiat în 2007, fiind făcută de o companie elvețiană al cărei reprezentant în România era Bogdan Buzăianu. Retehnologizarea a ajuns în vizorul DNA, dar procurorii au clasat dosarul după o anchetă ce a durat mai bine de un deceniu. Între timp, turbinele au avut probleme și după modernizare și nu mai e mult până la termenul la care ar trebuie să treacă printr-o nouă retehnologizare .
De asemenea, tendința statului de a reduce profiturile companiilor din energie face problematice investițiile pentru companie. Chiar și după listarea la bursă a Hidroelectrica, statul a rămas acționar majoritar, cu 80,06% din acțiuni și cu tot ceea ce implică acest lucru – controlul asupra deciziilor la adunările acționarilor și asupra consiliului de supraveghere, care numește și revocă Directoratul. Statul rămâne astfel cu capacitatea de a stabili distribuția de dividende și efectuarea unor tranzacții semnificative, cum ar fi conversia datoriilor în acțiuni.
Un exemplu al efectelor pe care îl poate avea intervenția statului în companiile pe care le controlează s-a văzut în 2023 la Transelectrica, unde autoritățile, pentru a aduce bani la buget, au vrut ca 90% din profit să fie distribuit ca dividende.