Peste 1.000 de hectare sunt acoperite de nisip in fiecare an, procesul de eroziune si desertificare fiind cel mai evident in sudul Campiei Romane, Dobrogea si Sudul Moldovei, arata datele Oficiului pentru Studii Pedologice, citate intr-o analiza Syngenta.
Una dintre cauzele majore care au condus la crearea premiselor desertificarii este data de fenomenul distrugerii constiente a calitatii terenurilor arabile, in special al stratului protector de sol fertil.
Terenurile degradate prin eroziune, indiferent daca este datorata explotarilor forestiere sau agricole, se pot reface, dar procesul este foarte lent, dupa cum estimeaza specialistii Organizatie Natiunilor Unite, fiind nevoie de o perioada de aproximativ 500 de ani pentru a reface 2,5 centimetri de sol.
O treime din teritoriul Romaniei – aproximativ sapte milioane de hectare sau 40% din suprafata agricola – se afla in zone cu risc de desertificare, arata datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice).
Cultivarea intensiva, folosind tehnologii care solicita la maxim potentialul pamantului, ar putea afecta semnificativ suprafata agricola fertila, pericolul desertificarii fiind unul foarte mare, se arata in analiza Syngenta.
Daca in anul 1960, de pe suprafata cultivata a unui hectar de teren se hraneau doi oameni, in anul 2030, de pe acelasi hectar, agricultura va trebui sa hraneasca 5 oameni. Cum populatia globului creste in fiecare zi cu 200.000 de oameni, pana in anul 2050, productia agricola va trebui sa creasca cu 70-100%pentru a hrani cei peste 9 miliarde de oameni la nivel global.
”Lucram la potential maxim fiecare hectar pentru a obtine o productie cat mai mare. Agricultura care exploateaza resursele naturale peste limite poate avea insa, in timp, efecte daunatoare pentru calitatea mediului. Un simplu exemplu il constituie lucrarile necorespunzatoare ale solului, care pot duce la reducerea fertilitatii solului, la eroziune si limitarea surselor de apa”, afirma Andrei Marutescu, directorul de comunicare si relatii publice Syngenta Romania si Republica Moldova.
Agricultura foloseste, in prezent, 70% din resursele globale de apa dulce, iar 40% din suprafata agricola mondiala sufera de efectele fenomenului de eroziune. Datele Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) arata ca, in fiecare secunda, pierdem o suprafata agricola echivalenta unui teren de fotbal, iar pana in anul 2050, patru miliarde de oameni vor locui in tari cu deficit de apa.
“Agricultura depinde de resursele naturale pentru a performa. Un simplu exemplu este protectia albinelor. Agricultura fara albine si albine fara agricultura nu pot exista”, afirma reprezentantul Syngenta.
Statisticile Ministerului Agriculturii arata ca agricultorii romani folosesc, in prezent, jumatate din cantitatile de ingrasaminte chimice care se aplica, de exemplu, in Ungaria si Polonia (491.000 de tone, din care azotoase 344.000 tone, fosfatice 113.000 tone si potasice 33.000 tone), sau chiar 25% din ceea ce se foloseste in tarile mai dezvoltate, precum Olanda sau Spania.
Spre deosebire de tari, precum Germania sau Franta, cantitatea de produse pentru protectia plantelor folosite de catre agricultorii romani este de 3-4 mai mica, conform surselor citate de catre Syngenta.
Potrivit estimarilor companiei, piata produselor pentru protectia plantelor s-a triplat in ultimii sapte ani. In 2014, Romania reprezenta cea mai mare piata pentru produse de protectia plantelor dupa Polonia (in regiunea Europei centrale).
Syngenta este o companie internationala cu peste 26.000 de angajati in mai mult de 90 de tari. In Romania, reprezentanta grupului elvetian Syngenta este prezenta de aproape 15 ani si are o echipa de peste 100 de angajati care ofera solutii de protectia plantelor adaptate conditiilor pedoclimatice din Romania.
Sursa foto: Radiokafka/Shutterstock
