În perioada 2014 – 2018, necesarul de consum ar fi putut fi acoperit în proporție de 100% de capacitățile de procesare interne, pe când în cazul anului 2019 previziunile specialiștilor indică un grad de acoperire care se apropie de 100%. Cei mai buni ani din acest punct de vedere au fost anii 2015 și 2016 când capacitatea României a depășit cu peste 10% consumul.

„Bineînțeles că în contextul globalizării, foarte multe alimente de pe rafturi provin din import, iar la rândul său, România exportă zilnic tone de alimente. Ce este însă important în contextul economic actual este că din punct de vedere financiar, datele indică o capacitate solidă la nivel național de a ne asigura din surse proprii alimentele”, a declarat Adrian Dragomir, CEO Termene.ro.

Veniturile din bunuri non-alimentare

Deși datele oficiale ale anului 2019 nu sunt încă finalizate, toate elementele converg spre aceeași concluzie: companiile care au ca domeniu principal de activitate comerțul preponderent cu produse alimentare, băuturi și tutun au depășit 90 de miliarde de lei venituri, conform Ministerului de Finanțe, pe când cheltuielile pe care populația le realizează pentru aceste tipuri de produse au depășit 62 de miliarde de lei, potrivit INS.

Potrivit termene.ro, discrepanța dintre veniturile companiilor care asigură populația cu produse alimentare și cheltuielile pe care aceasta din urmă le realizează pentru aceste tipuri de produse este cauzată de doi factori:

Citeste si:
Cheltuielile casnice ale românilor au crescut cu 14% în pandemie
Studiu GfK: Cheltuielile...
  • Toate companiile din domeniul comerțului cu alimente (inclusiv băutură și tutun) au în ofertă o serie de produse din alte categorii care sunt achiziționate frecvent, dar care nu fac parte din categoria analizată;
  • Datele provin din două surse, Ministerul Finanțelor respectiv Institutul Național de Statistică, existând așadar mici inadvertențe.

Veniturile industriei alimentare țin pasul cu consumul populației

Veniturile obținute de capacitățile de producție ale industriei alimentare (inclusiv băuturi și țigări) au crescut anual până la aproximativ 61 miliarde lei – valoarea previzionată de către experții Termene pentru anul 2019. Se poate observa așadar că, veniturile pe care le-au generat companiile mai sus amintite au depășit în fiecare an costurile populației pentru achiziția de produse alimentare, doar în anul 2019 anticipându-se o valoare negativă de aproximativ 1 miliard de lei. Între prețul de vânzare al producătorului și cel de achiziție de pe raft al populației mai sunt o serie de costuri cel mai important fiind cel cu transportul produselor.

În prezent, veniturile generate de întregul sector agricol al României s-au apropiat de 40 de miliarde de lei în creștere de la aproximativ 30 de miliarde de lei, cât înregistra în anul 2015. Valoarea comercializată de aceste companii reprezintă în medie 65% din valoarea de vânzare a produselor finite, dar spre deosebire de comerț unde existența mărfii este cel mai important element, în cazul producției, pe lângă materia primă, în prețul final al produsului sunt cuprinse multe alte costuri a căror pondere este de asemenea relevantă, costuri precum salariile muncitorilor din fabrici, existența unor linii de producție a căror cost este vizibil prin amortizare, energia electrică necesară funcționării acestora, etc.

În 2018, ultimul pentru care datele sunt complete, în România erau angajați aproximativ 190.000 de persoane în industria producției alimentare, iar 1 din 5 salariați din industria alimentară concentrați în jurul Municipiului București.

Principalele capacități de producție alimente ale României sunt grupate în jurul Municipiului București, unde există peste 17.000 de angajați în astfel de infrastructuri, urmat de Prahova cu peste 11.000 de angajați și Ilfov cu aproximativ 10.000. La polul opus, cele mai puține unități de producție sunt în județele din sudul României si din regiunea de sud-vest unde cu puține excepții există sub 3.500 de angajați / județ.

Citeste si:
Europa caută spaţii frigorifice în care să îşi stocheze surplusul...
Europa caută spaţii...

Sursa foto: Sven Hilker | Pixabay