Radiografie Nuclearelectrica, unul dintre marii câștigători ai scumpirilor la energie

Nuclearelectrica, pe scurt

Nuclearelectrica a fost înființată în anul 1998, fiind desprinsă din fostul RENEL. Ulterior, o parte din acțiuni au fost transferate către Fondul Proprietatea la înființarea acestuia, iar în urma listarii la Bursa de Valori București din 2013 statul a rămas cu 82,5% din acțiuni, pe care le deține și în prezent.

Centrala nucleară de la Cernavodă, activul principal al companiei, are o istorie mai îndelungată, proiectul ei fiind lansat în anul 1976, iar construcția structurii începută în 1982. Căderea comunismului a prins centrală în faza de construcție, primul reactor fiind dat în folosință în anul 1996, iar al doilea în 2007. Din cele 5 reactoare proiectate inițial, al 3- lea și al 4-lea au structurile construite parțial și se află în conservare, iar al 5-lea a fost abandonat definitiv.

Foto: Sisteme de management ale centralei nucleare de la Cernavodă

Centrală a fost construită pe baza soluției tehnice CANDU-6 (Canada Deuterium Uranium). Unul dintre principalele avantaje ale acestei tehnologii canadieine este reprezentată de faptul că nu presupune costuri pentru îmbogățirea uraniului, costul total cu combustibilul fiind mai mic decât în cazul centralelor clasice. În schimb, construcția propriu-zisă trebuie să fie mai mare, ceea ce face că investiția inițială în noi reactoare să fie mai ridicată în comparație cu alte centrale nucleare.

Nuclearelectrica o duce bine acum, dar de câți bani va avea nevoie pentru a ține pasul?

Nuclearelectrica va avea nevoie de investiții masive în următoarele două decenii, fapt care în general tinde să îi sperie pe investitori.

”Un aspect negativ este dat de investițiile masive necesare pentru operaționalizarea unui reactor nuclear, mai ales în condițiile în care durata sa de viață este limitată. Doar retehnologizarea Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă are costuri totale estimate la circa 7 mld. lei, în condițiile în care capitalizarea totală a companiei este de doar 13 mld. lei, și asta după o creștere fulminantă a prețului acțiunii în ultimii ani”, subliniază Marius Pandele, analist în cadrul casei de brokeraj Prime Transaction.

Planurile de viitor ale Nuclearelectrica sunt unele foarte ambițioase, ele incluzând retehnologizarea Unităților 1 și 2, ceea ce ar putea aduce o durată de viață de încă 30 de ani, similară celei proiectate la construcția lor, dar și construirea Unităților 3 și 4, pentru care a apărut o sursă neașteptată de finanțare, după semnarea în octombrie 2020 a unui acord interguvernamental între România și SUA.

Foto: Exploatare - centrala nucleară de la Cernavodă

Potrivit estimărilor companiei, costurile de retehnologizare sunt la circa 40% din cele necesare pentru construirea unui reactor nou. În aceste condiții, construcția unui nou reactor ar avea un cost teoretic de 17,5 mld. lei, în final, reactoarele 3 și 4 urmând să coste 35 mld. lei. Pentru a pune cifrele în perspectivă, Nuclearelectrica este în prezent evaluată pe bursă la 13,7 mld. lei. Banii necesari construcției reactoarelor 3 și 4 (35 mld. lei), precum și cei necesari retehnologizării reactoarelor 1 și 2 (14 mld. lei) ar totaliza 49 mld. lei, adică acționarii companiei (în bună parte statul român) ar trebui să pună pe masă o sumă de 3,5 ori mai mare decât întreaga valoare a companiei din prezent.

Evoluție acțiuni Nuclearelectrica

Sursa: BVB

”Încă nu există informații detaliate legate de acest proiect, însă, din câte se pare, planul s-a mutat de la înființarea unei entități separate în care Nuclearelectrica era acționar minoritar la contractarea de credite direct de către companie și dezvoltarea unităților pe cont propriu, ceea ce schimbă datele problemei. Dacă Unitățile 1 și 2 vor fi retehnologizate, iar Unitățile 3 și 4 construite și apoi retehnologizate la rândul lor, ultimul dintre cele 4 reactoare de la Cernavodă ar fi închis în anul 2096, la exact 100 de ani de la inaugurarea centralei. Un proiect suplimentar este cel al centralelor nucleare de mici dimensiuni de proveniență americană, prima putând fi lansată chiar din 2028. Pentru ele nu există însă, momentan, informații suficiente”, menționează analistul Prime Transaction.

Dacă noile investiții vor avea loc, jumătate din electricitatea necesară României va fi produsă la Cernavodă

Nuclearelectrica este al doilea cel mai mare producător de energie din România (în termeni cantitativi, nu valorici), cu o cotă de piață de 18,9% și fiind depășită doar de Hidroelectrica (32,5%).

Producția Nuclearelectrica este una foarte stabilă în primul rând datorită faptului că, spre deosebire de competitori, ea nu depinde de factori meteorologici.

”Dacă vor fi construite Unitățile 3 și 4 ale centralei de la Cernavodă, Nuclearelectrica va ajunge la o producție dublă de energie electrică, iar dacă se adaugă și minireactoarele americane ar putea urca chiar spre 50% din producția națională de energie. Asta nu înseamnă neapărat că și cota de piață va crește în același ritm, pentru că va fi nevoie să existe și cerere, internă sau externă, pentru toată energia produsă. O posibilitate este scoaterea completă din circuit a producției pe cărbune, care ar reduce considerabil poluarea și ar lăsa loc pentru vânzarea integrală pe piață internă a producției de energie nucleară”, consideră Marius Pandele.

Sursă date: ANRE

De notat faptul că energia nucleară reprezintă doar 7% din totalul puterii instalate disponibilă în România, însă producția acoperă 20% din total, iar uneori chiar mai mult, arată datele Transelectrica, transportatorul național de energie electrică. Nuclear este astfel singura sursă de energie din cele patru disponibile (termo, regenerabile, nuclear, hidro) pentru care este valabil acest lucru, pentru celelalte cota de piață pentru producție fiind cel mult egală cu cea pentru puterea instalată, iar în cazul energiei verzi mult mai mică.

Acest lucru arată practic faptul că energia nucleară este mult mai eficientă decât celelalte, fiind singura pentru care producția chiar se apropie de puterea instalată. Per total, puterea instalată este cam de trei ori mai mare decât cea furnizată efectiv în sistem, aici fiind vorba parțial de ineficientă producătorilor care au “timpi morți” în cursul anului și parțial de flexibilitatea producătorilor pe cărbune și gaz, care pot opri și reporni producția în funcție de condițiile din piață.

Sursă date: Transelectrica

Liberalizarea pieței de energie a propulsat veniturile Nuclearelectrica

Odată cu liberalizarea pieței de energie, ponderea veniturilor din piața reglementată, acolo unde statul dicta prețul, a scăzut constant în totalul veniturilor Nuclearelectrica. În 2021, veniturile din piața reglementată au dispărut complet din bilanțul companiei. În același timp, veniturile Nuclearelectrica au crescut constant iar după primele 9 luni din 2021 au atins nivelul de 2,2 mld. lei, în creștere cu 23% comparativ cu perioada similară din anul precedent.

“Această creştere este determinată de creşterea cu 19,8% a preţului mediu ponderat al energiei electrice vândută în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2021 faţă de preţul mediu ponderat din aceeaşi perioadă a anului 2020 şi a vânzării unei cantităţi totale de energie electrică mai mare cu 1,9%”, au explicat reprezentanții Nuclearelectrica în raportul trimestrial.

Practic, deși producția Nuclearelectrica a rămas în mare parte aceeași, creșterea veniturilor a fost datorată în proporție covârșitoare scumpirii energiei.

Pentru a vedea chiar mai bine cât de mult contează pentru Nuclearelectrica vânzarea la prețuri din piața liberă este suficient să comparăm prețul energiei din piața reglementată în T4 2020 (182 lei/MWh) cu cel din piața liberă de atunci (250 lei/MWh).

România s-ar putea reîntoarce în curând la o reglementare a prețurilor la energie, politicienii fiind tot mai presați de publicul larg în acest sens, după recenta explozie a prețurilor. În momentul de față nu a fost însă luată nicio măsură concretă în acest sens, totul rămânând mai degrabă la nivel declarativ.

Potrivit estimărilor făcute de analiștii Prime Transaction, Nuclearelectrica ar urma să depășească în 2021 pentru prima dată un nivel al profitului de 1 miliard de lei, iar veniturile ar ajunge la 3 miliarde lei. Mai mult decât atât, Nuclearelectrica anticipează că în 2022 va avea un profit net de 2,1 miliarde lei și venituri totale de 5,1 miliarde lei, potrivit bugetului propus pentru acest an.

Foto: Exploatare - centrala nucleară de la Cernavodă

Prețul acțiunilor Nuclearelectrica a crescut anul trecut cu 163% pe bursă, iar în prezent acestea se tranzacționează la 46,3 lei/acțiune. Analiștii casei de brokraj Prime Transaction au calculat o valoare intrinsecă de 41,46 lei/acțiune, obținută prin metoda DCF (Discounted Cash Flow – metodă de evaluare prin care se încearcă stabilirea valorii unei acțiuni în prezent, luând în calcul proiecțiile cu privire la câți bani va genera acea companie în viitor).

Valoarea intrinsecă stabilită de analiști este sub cea la care titlurile SNN se tranzacționează în prezent și din cauza faptului că acțiunile Nuclearelectrica au crescut spectaculos în ultimul an (+163%), pe fondul scumpirii facturilor la energie.

”În final, valoarea companiei va fi influențată puternic de gradul de realizare a obiectivelor investiționale, de evoluția prețului mediu al energiei electrice, de structura de finanțare pe care o va alege pentru noile proiecte și de ratele de dobânda la care se va putea împrumuta. Evaluarea mai favorabilă a pieței față de cea rezultată din calculul nostru poate fi explicată de faptul că în acest moment atât piața energiei, cât și cea de capital sunt „bullish”, așa cum se observă și din multiplii de piață înregistrați de 3 din cele 4 sectoare cu care are tangență Nuclearelectrica”, a concluzionat Marius Pandele.

Sursa foto: Nuclearelectrica

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Te-ar putea interesa și: