Economiști ING au redus estimarea pe care o aveau în privința creșterii economice a României de anul acesta, de la 2%, la 1,3%. Anunțul vine la scurt timp după ce INS a publicat datele dezamăgitoare privind creșterea economică a României în primul semestru din 2024.
”În timp ce consumul privat și investițiile au fost din nou motoare pozitive puternice pentru creșterea anuală de 0,8% din trimestrul al doilea, economia românească nu reușește să lase beneficiile acestei activități puternice să se disipeze în exterior prin intermediul importurilor. Acest lucru influențează vizibil creșterea. Ne revizuim în scădere prognoza de creștere pentru 2024, de la 2,0% la 1,3%”, se menționează într-un raport ING trimis investitorilor și semnat de economiștii Tiberiu Ștefan Posea și Valentin Tătaru.
Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 0,1% în trimestrul II 2024, comparativ cu trimestrul anterior, iar în primul semestru s-a majorat cu 0,7% faţă de perioada similară din 2023, pe seria brută, şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (1) publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Produsul intern brut a înregistrat, în trimestrul II 2024, o creştere de 0,8% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier.
Economiștii ING consideră că datele de astăzi, pentru al doilea trimestru din 2024, reconfirmă surpriza negativă de la anunțul precedent al INS privind evoluția PIB. Creșterea anuală a consumului privat s-a accelerat vizibil, în mare parte în conformitate cu ceea ce datele privind vânzările cu amănuntul semnalaseră deja. Contribuția sa pozitivă globală la creștere a fost de 4,9 puncte procentuale la creșterea totală de 0,8 % a PIB. În ceea ce privește creșterea investițiilor, aceasta se menține la niveluri robuste, dar încetinește, contribuind la creșterea PIB cu 1,4 puncte procentuale (pp).
”Dar iată care este punctul culminant: exporturile nete au șters cea mai mare parte a câștigurilor, scăzând cu 4,4pp. Cererea internă puternică a stimulat importurile, scăzând 3,0 puncte procentuale din creștere, în timp ce cererea externă slabă a determinat exporturile să reducă restul de 1,4 puncte procentuale”, spun economiștii băncii.
În contextul actual, este clar că impulsul puternic al consumului privat și politica fiscală relaxată generează un stimulent care se răspândește în primul rând în afara economiei locale, în beneficiul partenerilor comerciali ai României. Deși există, de asemenea, un boom rapid al investițiilor, constând în mai multe proiecte la scară largă cu termene limită strânse, acest lucru se reflectă și în creșterea importurilor, deoarece oferta locală nu poate face față cererii.
”Nu vedem loc pentru îmbunătățiri structurale majore nici în disiparea cererii interne puternice prin importuri, nici în cererea externă mai mare din partea principalilor parteneri comerciali”, spun reprezentanții ING:
Având în vedere acest lucru, economiștii ING consideră că șansele ca BNR să taie din nou dobânda cheie în ultimul trimestru din 2024 sunt în creștere.
”Cu toate acestea, în timp ce creșterea slabă a PIB poate fi într-adevăr un argument pentru o mai mică restrictivitate a politicii monetare, activitatea puternică de creditare necesită în continuare prudență din partea factorilor de decizie”, concluzionează economiștii ING Bank.
