26 August 2005
Mai putin e mai bine decat nimic
Cu 16 ani intarziere, Irakul incepe sa plateasca pentru constructiile facute de romani
Saptamana trecuta, oficialii Ministerului Finantelor au anuntat ca au reusit sa bata palma cu omologii irakieni in ce priveste plata datoriei irakiene. Din cele 2,5 miliarde de dolari, Romania spera sa recupereze doar 977 de milioane de dolari, in decurs de doua generatii (23 de ani). Suma reprezinta mai putin de jumatate din datoria Irakului catre Romania, care figureaza pe hartie.
Cu toate acestea, reprezentantii guvernamentali au vazut in acordul cu irakienii o realizare, invocand faptul ca au reusit sa faca ceea ce diferitele guverne care s-au perindat pe la putere din 1989 incoace s-au dovedit incapabile. Si opozitia a gasit in semnarea acordului cu Irakul un bun prilej pentru a mai muta niste puncte la capitolul popularitate de la grupul de la guvernare in contul PSD.
Subiect exploatat politic
Mircea Geoana a apreciat drept intolerabila decizia Finantelor luata in obscuritate si fara consultare politica si publica, fara prezentarea motivatiilor pe care guvernul actual le-a avut. N-avem bani de drumuri, de poduri, dar ne permitem luxul si marinimia de a renunta atat de usor la peste doua miliarde de dolari, s-a ratoit sambata Mircea Geoana, presedintele PSD. Potrivit acestuia, este inadmisibil ca nu s-a gasit o formula inteligenta de conversie a datoriei intr-un fond de investitii ori negocieri pentru investirea in infrastructura sau campuri petroliere.
Insa, nici pe timpul PSD-ului guvernul nu-si facea mari sperante ca va vedea vreun ban inapoi de la Irak. La finele anului trecut, fostul ministru al finantelor Mihai Tanasescu a recunoscut ca Irakul n-are de unde sa-si plateasca datoriile externe, dar a propus schimburi avantajoase pentru Romania, precum rambursarea in petrol a datoriei, parteneriate cu firmele romanesti sau constituirea unui fond de investitii.
Conditii impuse de statele mari
Pozitia de negociere a Romaniei cu Irakul s-a schimbat radical la finele lui 2004, cand Irakul a semnat un acord cu tarile membre ale Clubului de la Paris.
Acordul obliga Irakul sa plateasca datoriile catre alte tari in conditii mai favorabile decat pentru statele din Club. Practic, nu pot fi facute rambursari mai rapide, nici pentru sume mai mari.
In schimbul renuntarii la dreptul Irakului de a negocia rambursarea datoriei cu alte tari, statele din Clubul de la Paris au acceptat reducerea cu 80a a datoriei externe a Irakului, evaluata la circa 40 miliarde de dolari in trei transe: 20%-30%-30%, conditionata de semnarea de catre Irak a unui acord cu FMI-ul. Printre statele care au de recuperate zeci de milioane de la Irak se numara Anglia, Franta, Germania si SUA.
La ce renunta Romania
Dupa semnarea acordului cu Irakul , 760 milioane dolari vor fi sterse imediat din datorie, iar Romania va renunta sa revendice inca 500 milioane dolari pana la finalul lui 2005 daca Irakul semneaza acordul cu FMI. La final, in 2008 Romania sterge o transa de 510 milioane dolari din datoria irakiana.
Datoria dateaza dinainte de 1989 si s-a adunat pentru:
- livrari de echipamente electrice
- lucrari de irigatii facute de muncitorii romani in Irak
- construirea de linii de cale ferata
- prospectiuni geologice
- 34 de firme foste de stat nu au incasat pana in 1989 banii de la Irak
Istoricul negocierilor
1990 - Irakul a recunoscut datorii catre Romania de 1,189 miliarde dolari
S-a semnat un acord prin care Irakul putea sa inceapa sa plateasca datoria dupa trei ani, iar sumele se achitau in sapte rate egale. Acordul este suspendat de o rezolutie ONU, in septembrie 1990
1998 - intalnire intre oficialii Bancorex si ai bancii centrale a Irakului, insa nu s-a ajuns la un acord in privinta sumelor datorate
2005 - Romania accepta termenii Clubului de la Paris
Saptamana trecuta, oficialii Ministerului Finantelor au anuntat ca au reusit sa bata palma cu omologii irakieni in ce priveste plata datoriei irakiene. Din cele 2,5 miliarde de dolari, Romania spera sa recupereze doar 977 de milioane de dolari, in decurs de doua generatii (23 de ani). Suma reprezinta mai putin de jumatate din datoria Irakului catre Romania, care figureaza pe hartie.
Cu toate acestea, reprezentantii guvernamentali au vazut in acordul cu irakienii o realizare, invocand faptul ca au reusit sa faca ceea ce diferitele guverne care s-au perindat pe la putere din 1989 incoace s-au dovedit incapabile. Si opozitia a gasit in semnarea acordului cu Irakul un bun prilej pentru a mai muta niste puncte la capitolul popularitate de la grupul de la guvernare in contul PSD.
Subiect exploatat politic
Mircea Geoana a apreciat drept intolerabila decizia Finantelor luata in obscuritate si fara consultare politica si publica, fara prezentarea motivatiilor pe care guvernul actual le-a avut. N-avem bani de drumuri, de poduri, dar ne permitem luxul si marinimia de a renunta atat de usor la peste doua miliarde de dolari, s-a ratoit sambata Mircea Geoana, presedintele PSD. Potrivit acestuia, este inadmisibil ca nu s-a gasit o formula inteligenta de conversie a datoriei intr-un fond de investitii ori negocieri pentru investirea in infrastructura sau campuri petroliere.
Insa, nici pe timpul PSD-ului guvernul nu-si facea mari sperante ca va vedea vreun ban inapoi de la Irak. La finele anului trecut, fostul ministru al finantelor Mihai Tanasescu a recunoscut ca Irakul n-are de unde sa-si plateasca datoriile externe, dar a propus schimburi avantajoase pentru Romania, precum rambursarea in petrol a datoriei, parteneriate cu firmele romanesti sau constituirea unui fond de investitii.
Conditii impuse de statele mari
Pozitia de negociere a Romaniei cu Irakul s-a schimbat radical la finele lui 2004, cand Irakul a semnat un acord cu tarile membre ale Clubului de la Paris.
Acordul obliga Irakul sa plateasca datoriile catre alte tari in conditii mai favorabile decat pentru statele din Club. Practic, nu pot fi facute rambursari mai rapide, nici pentru sume mai mari.
In schimbul renuntarii la dreptul Irakului de a negocia rambursarea datoriei cu alte tari, statele din Clubul de la Paris au acceptat reducerea cu 80a a datoriei externe a Irakului, evaluata la circa 40 miliarde de dolari in trei transe: 20%-30%-30%, conditionata de semnarea de catre Irak a unui acord cu FMI-ul. Printre statele care au de recuperate zeci de milioane de la Irak se numara Anglia, Franta, Germania si SUA.
La ce renunta Romania
Dupa semnarea acordului cu Irakul , 760 milioane dolari vor fi sterse imediat din datorie, iar Romania va renunta sa revendice inca 500 milioane dolari pana la finalul lui 2005 daca Irakul semneaza acordul cu FMI. La final, in 2008 Romania sterge o transa de 510 milioane dolari din datoria irakiana.
Datoria dateaza dinainte de 1989 si s-a adunat pentru:
- livrari de echipamente electrice
- lucrari de irigatii facute de muncitorii romani in Irak
- construirea de linii de cale ferata
- prospectiuni geologice
- 34 de firme foste de stat nu au incasat pana in 1989 banii de la Irak
Istoricul negocierilor
1990 - Irakul a recunoscut datorii catre Romania de 1,189 miliarde dolari
S-a semnat un acord prin care Irakul putea sa inceapa sa plateasca datoria dupa trei ani, iar sumele se achitau in sapte rate egale. Acordul este suspendat de o rezolutie ONU, in septembrie 1990
1998 - intalnire intre oficialii Bancorex si ai bancii centrale a Irakului, insa nu s-a ajuns la un acord in privinta sumelor datorate
2005 - Romania accepta termenii Clubului de la Paris