29 Septembrie 2020

Cum s-ar putea face mai bine școala la sat când unu din opt copii merge flămând la ore?



În România există aproximativ 600.000 de copii de vârstă preșcolară (între 3 și 5 ani) și 35.000 de educatori. Dintre aceștia, aproximativ 83% sunt înscriși la grădiniță, conform datelor de la Institutul Național de Statistică (INS). Acest procent este cu 10% mai mic în mediul rural față de cel urban. Însă, problema reală constă în participarea extrem de redusă a acestora la grădiniță. România rămâne țara cu cele mai mari rate de abandon școlar din UE: 18,1 în mediul urban și 26,6 în mediul rural, față de 10,6% media europeană, în 2018.

Deși ministrul Educației, Monica Anisie, a transmis în mai 2020 că grupa mare de grădiniță devine obligatorie începând cu anul școlar 2020-2021, problemele legate de sărăcie și de gradul scăzut de educației al părinților nu se rezolvă, ci și mai multă presiune pe cei care nu au resurse financiare să-și lase copii la grădiniță sau la școală.

Este nevoie de un profesor implicat și bine pregătit, de o echipă locală– formată din asistenți sociali, instituții etc. – care să colaboreze cu părinții și să facă toate eforturile pentru a-i aduce pe copii la grădiniță și mai apoi la școală. De aceste lucruri, dar nu numai, depinde succesul școlar al copiilor săraci și, deci, șansa lor la o viață mai bună. Accesul la resurse de calitate nu ar trebui sa depindă de nivelul de trai al familiei.

- Maria Gheorghiu, cofondator Asociația OvidiuRo-

Pandemia a adâncit rănile educației

Viaţa pentru copiii din mediul rural s-a înrăutăţit considerabil în ultimele luni de la declanșarea pandemiei de COVID-19, arată datele unei cercetări realizate de World Vision România în perioada mai-iunie. Peste 60% dintre părinţi nu au lucrat, iar 40% dintre cei la care organizația a ajuns spun că nu au reuşit să asigure (deloc sau au asigurat parţial) alimentele, medicamentele sau produsele de igienă pentru familie.

Pentru copii de la satele din România, o tabletă sau carte va avea ma puțin impact decât o masă caldă, în contextul în care unu din opt copiii merge flămând la școală, potrivit acelorași date de la World Vision România. Mesele calde oferite de ONG-uri și de asociații, dar și cele oferite de oameni generoși impactează calitatea educatiei și sanatatea copiilor din mediile defavorizate.

„Dacă am avea solutiile câștigătoare, atunci nu am avea acum abandon scolar. Ce trebuie să facem este să învățăm din trecut. Una din lecțiile pe care le-am învățat este că nu trebuie să ne uitam la educație dintr-un singur punct, trebuie să ne uitam la cauze și nu la efecte”, a declarat pentru Wall-Street.ro Mihaela Nabar, CEO World Vision România.



Citeste si