În România, tendințele demografice negative au devenit vizibile încă din anii 1990, odată cu tranziția către o economie de piață. Scăderea drastică a natalității, fenomen întâlnit și la nivel global, dar și emigrarea masivă a românilor din ultimii ani, sunt probleme reale pentru care trebuie găsită o soluție instituțională.
O populație în scădere înseamnă, în general, mai puțini elevi sau studenți înscriși în școli și universități. Chiar dacă numărul de elevi/studenți este în scădere, instituțiile de învățământ trebuie să rămână relevante și atrăgătoare pentru noile generații. Totuși, calitatea educației și relevanța programelor academice sunt factori esențiali pentru atragerea și retenția studenților, precum și pentru impactul pe termen lung asupra comunității, arată studiul Dolton & Marcenaro-Gutierrez. Evoluția demografică negativă și tendințele în învățământul superior cer o adaptare continuă din partea universităților. Competiția dintre instituțiile de învățământ superior este în creștere, iar acestea sunt nevoite să ofere programe și servicii inovatoare pentru a atrage studenți și finanțări. Iar pe măsură ce evoluția demografică negativă se adâncește, pentru a atrage viitorii studenți, instituțiile de învățământ superior trebuie să ofere mai mult decât educație academică. Ele trebuie să fie pregătite să ofere suport emoțional și să fie integrate în mediul socio-economic, astfel încât tinerii să regăsească un sens al implicării în viața academică.
Citeste si:
„Educația și studiile reprezintă fundamentele dezvoltării unei societăți și sunt esențiale pentru progresul său pe termen lung. Cu toate acestea, există o distincție între progresul socio-economic și dezvoltarea individuală și colectivă care poate fi realizată și fără acces la învățământul formal sau la instituțiile de învățământ superior. Educația oferă oportunități de învățare și dezvoltare personală, promovează gândirea critică și inovatoare și pregătește indivizii pentru a face față provocărilor și oportunităților dintr-o societate în continuă schimbare. Rolul universităților în dezvoltarea și prosperitatea comunităților și regiunilor în care își desfășoară activitatea este esențial. Aceste instituții nu sunt doar centre de învățământ superior, ci și centre ale inovației, creșterii economice și sociale. Prin furnizarea de programe academice relevante, calitative și adaptate la nevoile pieței muncii, universitățile pot contribui semnificativ la formarea unei forțe de muncă calificate și la stimularea dezvoltării economice durabile”, a declarat Prof. h.c. Dr. Daniel Metz, prorector la Universitatea „1 Decembrie
1918” din Alba Iulia.
Citeste si:
Ce rămâne important în procesul educațional al universităților
Rolul profesorilor în procesul educațional este esențial pentru succesul studenților. Studiile arată că un cadru didactic empatic și dedicat poate avea un impact semnificativ asupra performanței academice și a dezvoltării personale a elevilor. „Un profesor nu este doar un transmițător de cunoștințe, ci și un mentor și un susținător al studenților săi. În cazul ideal, este empatic și înțelege nevoile emoționale și educaționale ale studenților și își adaptează metodele de predare constant, după fiecare interacțiune la curs”, Prof. h.c. Dr. Daniel Metz, prorector la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
Studiile recente au subliniat importanța conștientizării și gestionării emoțiilor în procesul de învățare. Abordările care integrează dezvoltarea abilităților socio-emoționale, precum empatia, auto-reglarea și reziliența, pot contribui la îmbunătățirea performanței școlare și a bunăstării elevilor.
Citeste si:
4 dintre cele mai eficiente metode de învățare
În prezent, există o varietate de metode de învățare disponibile, iar cea mai utilă dintre ele poate varia în funcție de preferințele individuale, de obiectivele de învățare și de contextul specific. Pentru a face activitățile didactice mai atractive și mai relevante, este recomandată învățarea bazată pe proiecte, rezolvarea problemelor și experiența practică și mai puțin acumularea teoretică.
1. Învățarea bazată pe proiecte
Implică abordarea problemelor concrete sau a proiectelor practice, ceea ce dă studenților oportunitatea de a aplica cunoștințele teoretice într-un context real. Astfel, ei pot dezvolta abilități practice care le vor fi cu adevărat utile în viața profesională ulterioară și le va oferi instrumentele necesare pentru a rezolva problemele complexe.
Citeste si:
2. Învățarea colaborativă
Colaborarea între studenți în cadrul unor grupuri de lucru sau a echipelor de proiect încurajează schimbul de idei și antrenează gândirea critică.
3. Învățarea experiențială
Această metodă implică învățarea prin intermediul experiențelor practice și a experimentelor directe. Prin implicarea în activități hands-on sau prin participarea la stagii de lucru sau voluntariat, studenții pot dobândi abilități practice și pot înțelege mai bine conceptele teoretice.
4. Clasa inversată (flipped classroom):
Această abordare implică inversarea rolurilor tradiționale ale profesorului și elevului, cu materiale de învățare predate înainte de clasă, iar timpul petrecut în clasă este folosit pentru discuții, activități practice și clarificări suplimentare.
Citeste si:
Sursa foto: unsplash.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
