Cât de importantă este digitalizarea în învățământul din România și care ar trebui să fie relația copiilor cu dispozitivele digitale? Am căutat răspunsuri împreună cu Gabi Bartic, CEO Brio, care a realizat în ultimii ani cercetări privind alfabetizarea digitală a elevilor din România.
Până când nu o să învățăm să folosim și să integrăm digitalul în viața noastră și în educație, o să tot vorbim despre tehnologie ca despre un bau-bau, spune Gabi Bartic. Iar acest pas trebuie făcut, fiindcă altfel nu vom avea o forță de muncă adaptată la cerințele pieței peste 10 ani. ”Aceasta este direcția către care trebuie să mergem - utilizarea serioasă, competentă și spre binele nostru, al tehnologiei.”
Anti-vaccinare vs. competențe digitale
Există o corelație între lipsa de competențe digitale și atitudini cum ar fi teama de vaccinuri, de codurile de bare sau de casele self-service, de exemplu? ”Testele PISA ne spun că înclinația către zona teoriilor conspiraționiste e cot la cot cu lipsa alfabetizării științifice. Iar lipsa alfabetizării științifice este mână în mână cu lipsa alfabetizării digitale”, spune CEO-ul Brio.
Citeste si:
Ca urmare, afirmă ea, revenim la ceea ce învață copilul la școală și la modul în care noi, ca societate, ne raportăm la școală. Vom avea o mare problemă dacă permitem ca aceasta să devină un teren propice pentru non-învățare, pentru mistici și pentru ocultism. Dimpotrivă, profesorul ar trebui să fie un promotor al tehnologiei. Doar că acest lucru, după cum a dovedit din plin perioada pandemiei, nu se întâmplă.
Școala românească a ajuns să se opună tehnologiei
În triunghiul format din profesor, părinte și elev, profesorul riscă, în acest moment, să fie partea cea mai slabă. ”Dacă stăm să ne gândim, menirea școlii a fost întotdeauna să îi ducă pe copii în față. Momentul acesta este unul în care școala îi ține în spate, se opune digitalizării. Există sute de profesori care acum spun «Ce bine că am ieșit din online, nu mai utilizăm device-uri, țineți tabletele acasă». Or, această opoziție fățișă față de tehnologie va trebui, să zicem, înăbușită – nu în sânge – astfel încât acest triunghi care produce un copil educat și funcțional în societate să integreze cu sens în viața de zi cu zi a copilului tehnologia”, afirmă Gabi Bartic.
Citeste si:
Nu putem feri și nici nu trebuie să ferim copiii de tehnologie, spune ea. Tehnologia trebuie integrată și nu tratată ca un bun care se negociază – dacă ești cuminte îți dau telefonul, dacă ești obraznic, ți-l iau. Cât despre teoriile de parenting conform cărora copiii nu au voie pe telefon până la 6 ani, ”orice barieră subiectivă și artificială pusă în viețile copiilor noștri va duce mai degrabă la exces decât la utilizarea moderată”, explică CEO-ul Brio.
Profesori într-o lume digitală
Tehnologia este însă și o oportunitate uriașă, mai ales pentru copiii din mediul rural, care astfel ar avea acces la cursuri, cărți, informație. ”Putem ridica, datorită tehnologiei, această România foarte precară din punct de vedere educațional, putem egaliza accesul la informații de bună calitate”, spune Gabi Bartic.
Citeste si:
Care mai e rolul profesorului în acest context? Va deveni, în mare măsură, un facilitator și un curator de resurse educaționale, care să faciliteze procesul de învățare adaptat la nevoile fiecărui copil, dar și în consonanță cu cu realitatea din jur și cu nevoia de competențe relevante pentru lumea în care trăim. Întrebarea este dacă România pregătește astfel de profesori în momentul de față. Însă, conchide Gabi Bartic ”va fi mult mai simplu pentru profesorii viitorului să utilizeze tehnologia decât să nu o utilizeze”.
Sursa foto: wall-street.ro
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
