Antagonizarea diverselor categorii sociale pe care, indirect, o tinteste Revolutia fiscala, va avea efecte mai profunde chiar decat parea „in prima lectura“. Cea mai lovita categorie de Revolutia Dragnea-Tudose-Misa este reprezentata de cea mai dinamica parte a societatii noastre, antreprenorii si practicantii profesiilor liberale. Dupa o perioada de relativa normalitate, ne intoarcem la impartirea romanilor intre bugetari si angajati la privat, salariati si antreprenori, muncitori si intelectualii care valorifica drepturile de autor.
Celebra promisiune de eliminare a impozitului pe dividende de la 1 ianuarie 2018 a fost inlocuita cu pastrarea cotei de 5%, dar la care se adauga CASS de 10%, calculat la nivelul salariului minim brut – aici includem, de altfel, veniturile din orice tip de investitii (dobanzi, tranzactii pe bursa etc.). La acest tablou trebuie sa adaugam minciuna adusa „in prima lectura“ de la masa de sedinte a Guvernului Romaniei – contributiile aferente PFA-urilor ar fi urmat sa fie zero daca detinatorii acestora obtineau si venituri de natura salariala.
Exista nenumarate cazuri in care persoane foarte active isi construiesc un „cos“ de venituri in care pot intra si salarii, valorificarea unor drepturi de autor, dobanzi incasate in urma costituirii unor depozite si dividende. Nu calculele contabile ma preocupa in acest moment, ci principiul fundamental pe care statul roman il incalca intr-o economie de piata: si anume se ajunge la descurajarea celor care pot obtine venituri din surse diverse, perfect legale, in urma prestarii unor munci extrem de specializate. Parca suntem din nou in epoca egalitarismului, in care toti cetatenii sunt datori sa aiba un singur loc de munca, iar productia „fabricilor si uzinelor“ este parte a unui plan ratificat de Comitetul Central, total rupt de realitatea economica.
Citeste si:
La final, un exemplu concret de natura sa ne arate cat de aberanta este cumularea atator contributii sociale datorate Bugetului de Stat de o singura persoana. Sa presupunem ca un tanar, Ionescu, desfasoara activitati intr-una din ramurile industriilor creative, s-a specializat si poate oferi de la servicii de copywriting si pana la webdesign sau consultanta in marketing. In plina revolutie digitala, nu sunt deloc rare aceste cazuri.
Tanarul Ionescu a fost angajat part-time la doua societati comerciale. Conform Codului Fiscal in vigoare, angajatorii datoreaza contributii pentru cele doua norme part-time raportat la o baza egala cu valoarea salariului minim brut garantata in plata!
Tot tanarul Ionescu primeste sume de bani in baza unor contracte de drepturi de autor pentru ca a fost solicitat sa livreze un numar de texte unor societati. Datoreaza, conform legii, si pentru aceste venituri contributii CASS si CAS, chiar daca are si calitatea de angajat cu doua norme.
Citeste si:
Tanarul Ionescu si-a infiintat o microintreprindere, deoarece are parteneri care doresc sa ii plateasca printr-un SRL activitatea in cadrul unor proiecte pentru care a fost solicitat. Plateste un impozit de 3% pe cifra de afaceri (presupunem ca nu s-a angajat pe firma sa, dat fiind ca mai are doua contracte de munca cu norma partiala!). De aici, are de ales sa isi plateasca din firma sume de bani prin contract de drepturi de autor, in baza carora ar datora din nou contributii CAS si CASS, ori sa isi repartizeze dividende si sa i se aplice un impozit de 5%. Potrivit „Revolutiei fiscale“, tanarul Ionescu va datora de acum si 10% CASS calculat la nivelul salariului minim brut. Desi are, repet, alte doua contracte de munca.
Tanarului Ionescu i-a mers bine in ultimii ani si a reusit sa plaseze o suma de bani intr-un cont de economii, iar banca ii ofera pentru acesta o dobanda. Din nou, de la 1 ianuarie 2018 acesta ar urma sa datoreze 10% CASS calculat la nivelul salariului minim brut si pentru veniturile din dobanzi, pe langa impozitul clasic pe venit – 10 in loc de 16%.
Citeste si:
In concluzie, „tupeul“ tanarului Ionescu, de a lucra si ca angajat, si pe drepturi de autor, de a detine o mirointreprindere si a avea un plasament intr-un cont de economii, se plateste in CAS si CASS!
Ce servicii senzationale in sistemul public de sanatate va primi tanarul Ionescu, avand in vedere ca plateste statului roman de cinci ori CAS, pentru cinci tipuri distincte de venit?
Este, evident, doar vina tanarului Ionescu! Acesta ar fi trebuit sa isi vada de viata: sa-si alegaa un job la stat de 8 ore, sa se uite macar cinci ore pe seara la televizor si sa astepte Legea Salarizarii Unitare, eventual chiar si vesti despre pensie de la doamna Olguta. Tupeul tanarului Ionescu, se vede, se plateste consistent! Sa speram ca nu va avea nevoie, Doamne Fereste!, de spitalizare in Romania!
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
