Înalta Curte de Casație și Justiție a României (ICCJ) a dat câștig de cauza companiilor de asigurări în speța contra Fondului de garantare a asiguraților (FGA), vis-a-vis de aplicarea plafonului de 450.000 de lei în cazul drepturilor de regres rezultate pe companie, în urma falimentelor Astra și Carpatica.

Ca urmare, potrivit deciziei ICCJ, plafonul de 450.000 lei, stabilit prin Legea 213/2015, se aplică per creanță si nu pe intreg portofoliul de creante al unui asigurator. Practic, aceste regrese s-a acumulat, în contextul în care, asigurații CASCO ai acestor companii și-au reparat mașinile pe propria polița facultativă, după ce au fost loviți de un asigurat RCA la Astra Asigurări și Carpatica Asig.

Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților a intrat în vigoare la data de 27 iulie 2015 și reglementează un plafon de garantare pentru plata indemnizațiilor/ despăgubirilor din disponibilitățile Fondului în cuantum de 450.000 lei per creditor de asigurare al asiguratorului în faliment.

Acest act normativ a fost considerat esențial, în 2015, de către fostul președinte la Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), după falimentul Astra Asigurări și Carpatica Asig.

În principiu, nici un dosar individual de despăgubire nu depășește 450.000 lei, însă FGA a refuzat companiilor CASCO plățile după ce valoarea cumulată a depășit acest plafon. Însă, companiile de asigurări au decis să conteste în Instanța modalitatea de aplicare a plafonului de catre FGA. Valoarea plăților s-ar ridica la câteva sute de milioane de lei.

Citeste si:
Carpatica Asig ramane in faliment! FGA da startul platilor
Carpatica Asig ramane in...

Cum descrie situația decizia ICCJ:

ICCJ admite sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 360/2/2017 și, în consecință, stabilește că:

  • În interpretarea dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 213/2015 cu privire la Fondul de garantare a asiguraților, prin creditor de asigurare se înțelege și societatea de asigurare care a despăgubit pe asiguratul sau, titulară a dreptului de regres izvorât dintr-o polița CASCO împotriva asiguratorului de răspundere civilă auto obligatorie aflat în faliment.
  • În interpretarea dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 213/2015, prin creanță de asigurare se înțelege și creanță izvorâtă din dreptul de regres al societății de asigurare care a despăgubit pe asiguratul sau împotriva asiguratorului de răspundere civilă obligatorie aflat în faliment.
  • În interpretarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 213/2015, plafonul de 450.000 lei se aplică pe creanțe de asigurare, în situațiile în care se exercită dreptul de regres de către societatea de asigurare care a efectuat plata indemnizației către propriul asigurat, ca efect al subrogarii în drepturile asiguratului CASCO, pentru fiecare creanță în parte.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civilă.

Citeste si:
Asigurări auto: Cum operează centrele de constatare în timpul...
Cum operează centrele de...
Sursa foto: gerasimov_foto_174 / Shutterstock

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »



Citește și
AMENDA uriasa pentru UNSAR si 9 asiguratori RCA de la CC: 53 MIL. euro
Setari Cookie-uri