Rata ROBOR a scăzut considerabil în ultima perioadă, în pofida inflației ridicate. Scăderea ROBOR pare un lucru neobișnuit în contextul în care BNR a continuat să majoreze dobânda cheie, în funcție de care băncile „se inspiră” când stabilesc această rată. Csaba Bálint, membru în Consiliul de administrație al BNR, a explicat, într-un interviu wall-street.ro, că ROBOR „simte că scade inflația” și acest lucru înseamnă că ne îndreptăm spre un scenariu economic mai optimist.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează rata la credite, a scăzut la 7,31%, cea mai mică valoare înregistrată în ultimele 6 luni. Scăderea acestui indice poate părea contraintuitivă în contextul în care, la ultima ședință BNR privind politica monetară, s-a decis majorarea dobânzii cheie. Csaba Bálint, membru al boardului BNR, a explicat că scăderea ratei ROBOR prevestește un peisaj mai optimist în ceea ce privește inflația.
„Dacă ne uităm la ROBOR 3M și ROBOR 6M, indicii care se anticipează ce se va întâmpla următoarea perioadă, vedem deja niște scăderi. Deși, noi ca Bancă Centrală am majorat dobânda cheie, ROBOR-ul a scăzut. Acest lucru înseamnă că peisajul cu privire la inflația se schimbă. Eu sper că suntem foarte aproape de finalul ciclurilor de majorare a dobânzii cheie”, a declarat Csaba Balint.
Citeste si:
Reprezentantul BNR a spus că un alt lucru optimist pentru români perioada aceasta este și faptul că Banca Națională a redus pasul privind majorarea dobânzii cheie. El speră că în curând se va termina ciclul de majorare a dobânzii de politică monetară.
Trebuie spus și faptul că, pentru a câștiga lupta cu inflația, avem nevoie de o încetinire. Nu trebuie să fie recesiune, dar trebuie să avem 1-2 ani cu o cerere care crește lent.
Csaba Bálint, membru în Consiliul de administrație al BNR
La începutul lunii ianuarie, Consiliul de administraţie al BNR a majorat dobânda cheie la nivelul de 7,00 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an. Ultima majorare a fost cea mai scăzută din ciclul de creștere a dobânzii de politică monetară.
„Primul motiv pentru care am redus pasul în ceea ce privește majorarea dobânzii cheie este dat de semnele bune privind inflația. Avem din ce în ce mai multe semne care sugerează faptul că inflația își va schimba trendul, deci, pentru sfârșitul anului ne așteptăm la o inflație formată dintr-o singură cifră. Situația nu este încă roz, nu e chiar ce ne dorim, dar este un pas important”, a menționat membrul Consiliului de administrație al BNR.
Citeste si:
Acesta a spus că al doilea factor care i-a permis Băncii Centrale să reducem pasul privind majorarea este încetinirea economiei. El a subliniat faptul că perspectiva economiei globale, dar și a economiei noastre, este relativ slabă, deci cererea va încetini.
Ce am învățat despre dobânzi din greșelile altora
Bálint subliniază că băncile centrale trebuie să învețe din greșeli, chiar și dacă vorbim de greșelile altora. Potrivit acestuia, creșterea dobânzilor este sănătoasă în inflație, chiar dacă poate nemulțumi populația.
„Avem cazuri istorice: în anii ‘70, când am avut o creștere a inflației foarte rapidă în Statele Unite și Europa de Vest, decidenții de atunci nu au implementat politici adecvate. Inflația are o personalitate complicată, odată ce a venit, nu prea vrea să te lase în pace. Timp de circa 10-15 ani, țările dezvoltate au luptat cu această inflație ridicată, până când a venit un bancher central și a spus: gata, majorăm dobânzile”, menționează reprezentantul BNR.
Citeste si:
Proiecţia inflaţiei anuale a preţurilor IPC şi intervalul de incertitudine asociat:
Sursă grafic: BNR
Acesta a amintit și de cazul Turciei, unde rata inflației este de 64,3%, cauzată, în principal de faptul că Banca Centrală a țării nu a majorat dobânda cheie. El spune că este riscul ca, în cazul în care rata dobânzii nu este adecvată, deponenții ar putea să scoată bani din depozite și să îi cheltuie.
„În Turcia dobânzile au rămas relativ scăzute, inflația a crescut, nu au majorat dobânzile și rezultatul a fost că oamenii au început să scoată banii din bănci. Este o decizie logică, dar care pune benzină pe foc. Totodată, e posibil ca populația să-și schimbe banii în altă monedă ceea ce pune o presiune pe curs, iar acest lucru alimentează inflația”, explică Csaba Bálint.
Citeste si:
„O mașină mai veche poate circula cu 90 de kilometri/oră, acesta este potențialul mașinii. Eu pot accelera mașina și să merg cu 130 la oră, dar în acest caz, motorul mașinii se va supraîncălzi. Cam așa se întâmplă și în economie în momentul de față.
Csaba Bálint, membru în Consiliul de administrație al BNR
Csaba Bálint spune că pentru a câștiga lupta cu inflația avem nevoie de o încetinire a economiei. Acest lucru se poate face, după spusele acestuia, prin apropierea PIB-ului potențial (n.red. PIB-ul potențial este nivelul maxim de producție pe care o economie îl poate atinge) și a celui actual, adică a cererii. Membrul BNR spune că am putea compara economia cu o mașină mai veche: chiar dacă are un potențial mai mare, trebuie să avem grijă să nu o supraîncărcăm.
„Estimările noastre sugerează faptul că avem un exces de cerere. Deci, în continuare, cererea este ceva mai ridicată decât potențialul economiei și bineînțeles, prin investiții, acest potențial crește pas cu pas”, explică membrul BNR.
Citeste si:
El spune că pentru a ne reveni din această inflație vom avea nevoie de aproximativ 2 ani. În acest timp el subliniază faptul că este important ca economia să crească într-un ritm mai lent. Acesta a adăugat că putem stopa inflația fără să avem o recesiune și că modul prin care se poate întâmpla acest lucru este alinierea PIB-ului potențial cu economia.
„În acest timp trebuie să lăsăm economia și PIB-ul potențial să se întâlnească ca într-un dans”, concluzionează reprezentantul BNR.
Sursa foto: Banca Națională a României
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
