Chiar dacă rata inflației va urma o curbă descendentă în următoarea perioadă, acest lucru nu înseamnă și că vom vedea prețuri mai scăzute. Csaba Bálint, membru în Consiliul de administrație al BNR, a explicat, într-un interviu wall-street.ro, că scăderea inflației va însemna doar că prețurile vor crește mai puțin, nu vor scădea.

Rata anuală a inflației în luna decembrie 2022 comparativ cu luna decembrie 2021 este 16,4%, înregistrând o ușoară scădere față de luna noiembrie 2022, când aceasta era de 16,8%. Potrivit previziunilor Băncii Naționale, această rată va coborî semnificativ în perioada următoare.

Creșterea inflației a dus la o creștere generalizată a prețurilor, care s-a oglindit foarte mult în cel al alimentelor. Csaba Bálint a declarat că în pofida faptului că inflația a crescut cu 16,4%, prețul produselor alimentare a crescut cu mult mai mult.

„Încetinirea inflației nu înseamnă și scăderi de prețuri, înseamnă doar că acestea vor crește mai puțin decât în perioada anterioară. Un efect pervers al inflației din zilele noastre este că tocmai energia și produsele alimentare s-au scumpit. Familiile cu venituri relativ mici cheltuiesc cel mai mult procentual pe aceste produse”, a spus membrul Consiliului de administrație al BNR.

De ce „puțină inflație” este sănătoasă pentru România

Termenul de inflație, acest fenomen care a băgat mâna până la cot în buzunarele românilor, are o conotație puternic negativă în gândirea colectivă a populației. Cu toate acestea, Banca Centrală a României are ca țintă de inflație un procent de 2,5%, nicidecum 0. Csaba a explicat că „puțină inflației” este sănătoasă pentru orice economie, iar că Băncile Centrale aplică politici pentru a stabiliza inflația, nu pentru a stabili un nivel al prețurilor.

„Puțină inflație este sănătoasă pentru economie. Acesta este și rolul Băncilor Centrale care țintesc o rată a inflației, nu un nivel al prețurilor. Este bine să avem creșteri mici de prețuri sau ar trebui să țintim scăderea prețurilor? Teoria și practica economică spune că o creștere modestă, cu care putem trăi, este în regulă”, menționează reprezentantul BNR.

Acesta a adăugat că o scădere a prețurilor ar afecta economia, iar că acest lucru a fost dovedit de istoria SUA a anilor ‘30. Conform acestuia, efectele deflației (n.red: opusul inflației, caracterizat prin scăderea prețurilor bunurilor și serviciilor), ar fi nocive pentru economia actuală.

„Deși sună ciudat, o scădere generalizată a prețurilor ar putea să aibă consecințe foarte serioase și dureroase asupra economiei și asupra familiilor. Dacă prețurile ar scădea, populația ar întârzia să mai cumpere. Acest lucru ar afecta comercianții: dacă clienții nu intră în magazin, reduc și mai mult prețul. Dacă marfa nu se vinde, vor fi probleme ce țin de producție, iar producătorii ar fi nevoiți să dea afară oamenii ceea ce ar duce la o creștere a ratei șomajului”, explică Csaba Bálint.

Sursă: INS

Să nu lăsăm inflația să se obișnuiască la noi. Nu vrem să rămână aici.

Csaba Bálint, membru în Consiliul de administrație al BNR

La începutul lunii ianuarie, Consiliul de administraţie al BNR a majorat dobânda cheie la nivelul de 7,00 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an. Ultima majorare a fost cea mai scăzută din ciclul de creștere a dobânzii de politică monetară. Reprezentantul BNR a explicat că repetatele creșteri ale dobânzii cheie de anul trecut au fost necesare pentru a lupta cu inflația.

„Avem cazuri istorice: în anii ‘70, când am avut o creștere a inflației foarte rapidă în Statele Unite și Europa de Vest, decidenții de atunci nu au implementat politici adecvate. Inflația are o personalitate complicată, odată ce a venit, nu prea vrea să te lase în pace. Timp de circa 10-15 ani, țările dezvoltate au luptat cu această inflație ridicată, până când a venit un bancher central și a spus: gata, majorăm dobânzile”, menționează reprezentantul BNR.

Csaba Bálint a menționat că BNR a încercat să găsească o soluție echilibrată și graduală, pentru a diminua rata inflației. Acesta spune că, în comparație cu alte țări din regiune, Banca Centrală a României nu a redus dobânda la 0 în perioada pandemiei și nu au inundat piața cu lichiditate.

„Am utilizat un dozaj adecvat, iar când am început ciclul de întărire a politicii monetare, am făcut asta gradual în comparație cu alte bănci din regiune, noi am avut o secvențialitate. Ei au majorat dobânzile mai agresiv. Noi am încercat să avem o abordare mai prudentă, mai graduală, pentru a lăsa puțin timp companiilor, populației să se adapteze la acest context nou”, concluzionează Csaba Bálint.

Participă la evenimentul Financial Forum 2023, organizat de wall-street.ro, care va avea loc pe data de 16 martie, pentru a afla de la experții financiari cele mai bune sfaturi pentru a trece peste un an dominat de inflație și incertitudine economică, dar și pentru discuta despre cele mai noi instrumente de finanțare diponibile pentru antreprenori.

Citeste si:

    Sursa foto: Shutterstock

    Abonează-te pe

    Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

    Despre autor
    Luminița Mîndrilă
     Luminița Mîndrilă a lucrat anterior la Hotnews.ro și Aleph News, iar în prezent acoperă domeniul finanțe-bănci în cadrul Wall-Street.ro.

    Te-ar putea interesa și:



    Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


    Setari Cookie-uri