Începând cu 1 ianuarie 2025, toate facturile emise către persoane fizice vor trebui transmise prin sistemul e-Factura, o măsură care reprezintă o extindere semnificativă față de reglementările actuale, care vizau în special tranzacțiile B2B sau cele considerate cu risc fiscal ridicat. Un aspect esențial al noii legislații este faptul că identificarea persoanelor fizice prin codul numeric personal (CNP) va rămâne opțională, explică Alexandru Anghel, CEO SOLO. Care sunt cele mai mari provocări ale antreprenorilor în 2025 și ce pot face pentru a rezista în furtuna fiscală de anul viitor? Iată sfaturile specialistului.
Sistemul RO e-Factura a fost piatra de temelie a „revoluției” ANAF, dar și „călcâiul lui Ahile” pentru antreprenorul român. Schimbările pe care le-a adus Fiscul au fost îngreunate de infrastructura aparatului fiscal, așa că antreprenorii români au considerat noul sistem de raportare a facturilor unul care le va îngreuna afacerea. Alexandru Anghel, fondatorul platformei SOLO, spune că, deși e-Factura reprezintă un pas necesar spre digitalizare și transparență fiscală, implementarea sa trebuie însoțită de măsuri de sprijin pentru antreprenori.
„Cea mai mare provocare pentru antreprenori, în special pentru PFA-uri și SRL-uri mici, va continua să fie instabilitatea fiscală. Modificările legislației fiscale, precum creșterea contribuțiilor obligatorii și eliminarea facilităților fiscale, dar și schimbarea codurilor CAEN programată pentru anul viitor, îngreunează planificarea financiară, mai ales pentru afacerile aflate la început de drum”, a declarat reprezentantul SOLO.
Ce se schimbă la e-Factura din 2025
Începând cu 1 ianuarie 2025, sistemul e-Factura va include mai multe schimbări majore. Facturile emise către persoane fizice (B2C) vor trebui raportate obligatoriu prin e-Factura, utilizarea e-Factura se va aplica exclusiv operațiunilor cu locul livrării sau prestării în România din perspectiva TVA, iar facturile simplificate vor fi incluse în obligația de raportare. Totodată, facturile emise prin vouchere de vacanță vor rămâne exceptate de la această obligație.
„Această schimbare marchează o extindere semnificativă față de reglementările actuale, care se aplicau în principal tranzacțiilor B2B sau celor cu risc fiscal ridicat. Adaptarea la B2C nu va crea nici pe departe la fel de multe complexități ca valul 1 al e-Facturii și e un pas logic și necesar spre a face mai transparente și către stat tranzacțiile din România. Totuși, antreprenorii trebuie să rețină că identificarea persoanelor fizice prin codul numeric personal (CNP) este opțională, ceea ce înseamnă că firmele nu sunt obligate să trimită acest tip de informații către ANAF”, a declarat Alexandru Anghel.
Totodată, CEO-ul SOLO spune că unul dintre lucrurile care au fost clarificate de către guvern în ceea ce privește e-Factura B2C începând cu 2025 este că nu va fi obligatoriu ca CNP-ul persoanelor fizice să fie trecut pe factură. În locul acestuia se poate folosi un cod generic format din 13 zerouri.
A încurcat mai mult sau chiar a fost utilă e-Factura?
Poate că dintre toate modificările fiscale, implementarea e-Factura a făcut cele mai multe valuri în spațiul public. Erori ale SPV-ului, proteste ale contabililor și răspuns negativ chiar din partea Consiliului IMM-urilor: a ajutat e-Factura sau mai mult a încurcat antreprenorul român? Alexandru Anghel spune că, pe termen lung, sistemul informatic va simplifica viața afaceriștilor români.
„Într-adevăr, e-Factura poate părea încă un lucru de făcut pe lângă toată birocrația existentă. Pentru antreprenorii care nu sunt obișnuiți cu tehnologia sau care nu au un contabil, poate fi o provocare la început. Totuși, odată implementată corect, e-Factura poate simplifica viața afacerilor pe termen lung, reducând timpul petrecut cu verificarea și gestionarea documentelor”, spune acesta.
Cea mai mare problemă a antreprenorilor din 2025: Instabilitatea
Anul 2024 a fost marcat de o instabilitate legislativă profundă, cu schimbări fiscale dese, ceea ce a generat o stare de incertitudine majoră pentru IMM-urile din România - au fost făcute 178 de modificări fiscale până la final de noiembrie, deci aproximativ o schimbare fiscală la două zile. Conform specialistului, această volatilitate este cea mai mare problemă pe care o înfruntă antreprenorul român.
„Cea mai mare problemă o reprezintă instabilitatea. Pentru un antreprenor sau un liber-profesionist care nu are resursele (financiare, procedurale etc.) pentru a se replia rapid, aceste modificări pot face diferența între a fi și a nu fi. Orice mediu propice inovării are nevoie de stabilitate fiscală, iar pentru PFA-urile sau SRL-urile la început de drum, o mână de ajutor din partea statului (taxe reduse o perioadă de timp, de exemplu) ar fi binevenită”, a declarat Alexandru Anghel.
Referitor la anul 2025, specialiștii în fiscalitate se așteaptă la o creștere a taxelor. Reprezentantul SOLO spune că creșterea taxelor și limitarea beneficiilor fiscale vor avea un impact negativ asupra micilor antreprenori, în mod special. Aceștia vor avea dificultăți să mențină profitabilitatea afacerilor și mulți vor fi descurajați să lucreze pe cont propriu.
Ce pot face micii antreprenori ca să limiteze impactul „furtunii” fiscale
Planificare atentă privind noile legi, colaborarea cu firme de contabilitate online care îi pot ajuta și crearea unui fond de rezervă pentru situații neprevăzute: acestea sunt sfaturile pe care Alexandru Anghel le are pentru firme în această perioadă. Totuși, un dialog cu autoritățile este necesar pentru crearea unui cadru fiscal stabil din 2025, spune specialistul.
„Doar printr-un dialog deschis cu statul care ar crea un mediu mai predictibil pentru micii afaceriști. Realitatea de astăzi este că suntem la final de an și așteptăm un pachet legislativ ce ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie”, a declarat acesta.
