Atunci cand Estonia si-a recastigat independenta in 1991, dupa colapsul Uniunii Sovietice, mai putin de jumatate din populatie avea linie telefonica si unica legatura independenta cu lumea din afara era un telefon mobil finlandez ascuns in gradina ministrului de externe.
Este una dintre tarile cu cele mai rapide conexiuni la Internet si detine recordul la start-up-uri pe cap de locuitor, arata o analiza The Economist.
Populatia de 1,3 milioane de oameni plateste pentru locurile de parcare cu telefoanele mobile si fisele de santate sunt stocate in cloud. A completa documentele fiscale dureaza circa cinci minute, tot online. Cum a reusit cel mai mic stat Baltic sa dezvolte o astfel de cultura tehnologica?
Fundatia a fost pusa in 1992, cand Mart Laar, primul ministru al tarii la acea vreme, a reimprospatat o economie muribunda. In mai putin de doi ani, tanarul guvern de la acea vreme (tanar la propriu – media de varsta era de 35 de ani) a oferit Estoniei taxe fixe, comert liber, privatizari.
Noile business-uri puteau fi inregistrate usor si fara intarzieri – lucru care nu a fost implementat in Romania nici dupa 24 de ani de la revolutie -, ajutand tinerii antreprenori.
Atunci cand Finlanda a decis sa faca upgrade la telefonia digitala, a oferit tehnologia analoga Estoniei, gratuit.
Estonia a refuzat insa propunerea si a construit un sistem digital propriu. Similar, tara a ajuns de la a nu avea drept de proprietate scris asupra pamanturilor, la a crea unul fara birocratie.
Un proiect national instaurat in 1998 a schimbat fata invatamantului din Estonia – guvernul a decis ca fiecare scoala sa fie echipata cu computere in clase, conectate la Internet. In 2000, tot guvernul a decis ca accesul la Internet sa fie un drept fundamental al omului.
Internetul Wi-Fi gratuit a devenit ceva banal. Stampilele, hartiile, birocratia si cozile obositoare au devenit istorie, facand loc “e-guvernarii” – un alt concept pe care guvernele Romaniei “l-au balbait” de-a lungul anilor.
Sectorul privat a urmat: vanzarea Skype catre eBay in 2005, pentru 2,6 miliarde de dolari, crearea unei noi clase de investitori estonieni care fac zeci de milioane de euro din actiunile lor. Astazi Tehnopol, un hub de business din Tallinn, capitala Estoniei, gazduieste peste 150 de companii tehnologice.
Avand in vedere numarul mic de locuitori ai tarii, start-up-urile au fost obligate din start sa gandeasca global, spune Taavet Hinrikus, primul angajat al Skype si co-fondator al TransferWiste, un serviciu de transfer peer-to-peer care are clienti atat in Europa cat si in America.
Conform World Bank, peste 14.000 de noi companii au fost inregistrate in Estonia in 2011, cu 40% mai multe decat in 2008. Companiile High-tech acopera in prezent 15% din GDP.
Educatia este extrem de importanta: anul trecut de exemplu, intr-un parteneriat public-privat, un program numit ProgeTiiger (Programming Tiger) a fost implementat pentru a invata pe copiii de cinci ani bazele programarii. “In anii ’80, aproape fiecare tanar de liceu voia sa fie star rock. Acum, toti vor sa fie antreprenori”, spune Toomas Hendrik Ilves, presedintele statului.
Sursa foto
Ce considerati ca are de invatat Romania de la Estonia, si cum am putea implementa? wall-street.ro va incurajeaza sa comentati.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Despre autor
Te-ar putea interesa și:
