Apple și Meta (compania care deține Facebook și Instagram) ar fi furnizat datele utilizatorilor unor hackeri care au pretins că sunt agenți de poliție.
Cele două companii au oferit datele, la mijlocul anului 2021 după ce au primit mail-uri de la adrese false de poștă electronică ale unor reprezentanți ai poliției, scrie Bloomberg. Mesajele solicitau datele unor utilizatori, folosind o procedură de ”cerere urgentă de date” (”Emergency Data Request”, EDR) pentru care nu mai este nevoie de un mandat semnat de un judecător, ca în situațiile obișnuite, deoarece este utilizată doar în situații ”de viață și de moarte”. Tocmai pentru că este vorba de astfel de situații, și companiile ar răspunde mai rapid la astfel de solicitări, fără să facă verificări dacă mesajul este trimis de pe o adresă reală a poliției.
Atât Apple cât și Meta au răspuns solicitărilor falșilor polițiști, trimițându-le datele utilizatorilor, inclusiv adrese, numere de telefon și chiar IP-ul folosit. O cerere similară ar fi fost trimisă și către Snap, compania ce deține Snapchat, și care nu ar fi răspuns la cererea infractorilor cibernetici. În acest moment nu se știe câți utilizatori sunt afectați de furtul de date.
Citeste si:
Cum acționau hackerii
Potrivit specialiștilor în securitate online consultați de Bloomberg, hackerii ar fi minori din Marea Britanie și Statele Unite. Se suspectază că unul dintre ei, în vârstă de 16 ani, ar fi și în spatele grupului de criminalitate cibernetică Lapsus$, care a atacat serverele Microsoft, Samsung și Nvidia, furând un volum uriaș de date ale utilizatorilor, angajaților și candidaților care își depuseseră CV-urile pentru angajare.
Citește și: Ce daune i-a provocat Anonymous Rusiei: experții au verificat dacă sunt adevărate declarațiile lor
Hackerii cumpără în general de pe dark web parolele conturilor de e-mail ale agenților de poliție și le folosesc pentru a solicita date prin procedura EDR. Datele obținute sunt folosite apoi pentru fraude financiare, pentru a accesa conturi unde victimele au salvate carduri bancare, dar și pentru hărțuirea și umilirea publică, a celor vizați sau pentru șantaj, scrie Gizmodo, citând un specialist în securitate cibernetică.
Citeste si:
Sursa foto: Pixabay
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
