Caderea intr-o criza economica severa la nivel global similara Marii Depresiuni din anii '30 este o posibilitate foarte reala, insa istoria, progresul civilizatiei si predispozitia mult mai redusa la radicalizare politica in statele dezvoltate fac putin probabil un nou razboi mondial, scrie Financial Times (FT), preluat de Mediafax.
Situatia din Europa prevesteste rau, ingrijorare impartasita de ministrul polonez de Externe Radoslaw Sikorski si de presedintele francez Nicolas Sarkozy.
"Daca euro explodeaza, Europa va exploda. Este garantia pacii pe un continent care a trecut prin razboaie teribile", a afirmat recent Sarkozy, iar oficialul polonez a spus luni seara la Berlin: "Ne aflam pe marginea prapastiei".
Politicienii europeni au apelat de multe ori la perspectiva razboiului ca la o sperietoare, pentru a promova proiectul european, insa astfel de amenintari pot fi cu greu luate in serios in Europa de Vest de o generatie pentru care pacea si prosperitatea reprezinta normalitatea si totul a mers spre mai bine in utlimele decenii.
Mai mult, globalizarea din ultimii 30 de ani a dus sperantele la pace, prosperitate si un nivel de trai rezonabil dincolo de rezervatia privilegiata din Vest, iar lumea pare acum un loc cu atat mai sigur si mai omogen - clasele de mijloc care se ridica incet-incet in Asia si in Europa de Est imbratiseasca confortul si principiile capitalismului. Pacea globala, care in timpul Razboiului Rece parea dependenta de amenintarea armelor nucleare, pare acum garantata de comert si consumerism.
Insa evenimentele care au urmat prabusirii Lehman Brothers au demonstrat ca lucrurile nu merg neaparat spre mai bine.
Riscul unei grave crize economice in Europa este sever. Falimente in lant in randul statelor din zona euro si destramarea uniunii monetare au devenit in ultimele luni perspective reale, care ameninta sa declanseze o varianta moderna a Marii Depresiuni - prabusirea bancilor, panica in randul populatiei, recesiuni puternice si somaj in masa.
Uniunea Europeana ca intreg este cea mai mare economie a lumii. Caderea acestei economii in haos ar avea in mod inevitabil ramificatii globale, ar bloca fluxurile comerciale si ar clatina sistemul financiar global.
Cea mai importranta lectie a anilor '30 este ca o depresiune globala slabeste democratiile si faciliteaza ridicarea la putere a fortelor politice radicale. Astfel isi fac aparitia posibile conflicte internationale.
O versiune moderna a Marii Depresiuni ar presupune ridicarea la putere a unei noi generatii de politicieni nationalisti in Europa, pe fondul haosului economic si destramarii Uniunii Europene. Situatia ar deveni tot mai tensionata si in afara Europei, odata cu instalarea crizei economice globale. Balanta puterii s-ar inclina si mai repede - pe de o parte, China in ascensiune puternica, iar de cealalta parte America in plin declin. De ambele parti ale Pacificului, o criza economica ar servi interesele si ar spori influenta fortelor nationaliste si protectioniste.
Insa in pofida paralelelor care pot fi remarcate in raport cu anii '30 si Marea Depresiune, scenariul descris pare putin probabil, noteaza Rachamn, pe de o parte datorita experientei conferite de istorie, pe de alta parte datorita progresului civilizatiei.
Astfel, jurnalistul FT considera ca politicienii ar putea evita greselile de acum 80 de ani tocmai pentru ca le sunt cunoscute. Accentul pus de China pe "ascensiunea pasnica" se datoreaza intr-o oarecare masura amintirii erorilor teribile ale Japoniei Imperiale, noteaza Rachman.
Apoi, cei 66 de ani de pace intre marile puteri ale lumii, dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, reflecta progresul civilizatiei, si nu un "ciclu norocos" in istorie.
Totodata, statele dezvoltate pornesc de la "un nivel mult mai ridicat de afluenta" decat in anii '30. In cazul unui crash economic, populatia si-ar putea pierde economiile, locurile de munca si locuintele, insa oamenii sunt mai putin vulnerabili la saracie lucie, la disperare.
Astfel, radicalizarea politica pare putin probabila, noteaza Rachman, dand ca exemplu Letonia si Spania. In Letonia, desi economia s-a contractat in 2009 cu 18%, alegerile recente au fost dominate de doua partide de centru. In Spania, desi somajul persista de trei ani la aproximativ 20%, cu o rata de peste 45% in randul tinerilor, alegerile de acum doua saptamani au fost castigate de un partid moderat de centru-dreapta.
Gedeon Rachman este din 2006 editorialist sef la departamentul de externe al Financial Times, dupa 15 ani petrecuti la The Economist.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
