Sistemul unic de supraveghere bancara in zona euro propus de CE prevede ca statele din afara blocului monetar se pot inscrie voluntar intr-un mecanism de cooperare, iar coordonarea intre BCE si autoritatile din tarile din afara sistemului ramane in forma actuala.
Statele membre din afara zonei euro care doresc sa adere la sistemul unic de supraveghere pot apela la un mecanism de "stransa cooperare". Procedura presupune ca autoritatile competente din tara respectiva sa respecte si sa implementeze directivele BCE. Statul respectiv va putea apoi sa participe la dezbaterile din Consiliul de supraveghere al BCE si va avea acces la sistemul unic de supraveghere, scrie Mediafax.
"Potrivit Tratatului, BCE nu isi poate exercita prerogativele in afara zonei euro. In consecinta, statele membre din afara zonei euro nu pot face parte in totalitate din mecanismul unic de supraveghere. Cu toate cestea, statele din afara zonei euro pot notifica BCE ca au intentia sa se alature mecanismului prin angajarea intr-o stransa cooperare intre autoritatile nationale competente si BCE. In acest scop, statele vor fi nevoite sa ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca autoritatile nationale competente vor respecta si implementa directivele respective ale BCE. Dupa indeplinirea tuturor conditiilor de intrare in stransa cooperare, BCE va lua decizia stabilirii stransei cooperari, iar statul respectiv din afara zonei euro va putea lua parte la deliberarile din consiliul de supraveghere, obtinand astfel accesul la toate informatiile disponibile in interiorul mecanismului unic de supraveghere", potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.
Daca un stat va inceta sa indeplineasca cerintele din mecanismul de stransa cooperare, BCE poate decide sa intrerupa colaborarea.
Pentru statele care nu fac parte din zona euro si nu adera voluntar la sistemul unic de supraveghere, relatiile si procedurile existente de coordonare vor fi mentinute in forma actuala in privinta bancilor care activeaza atat in zona euro, cat si in afara ei.
"Pentru bancile transfrontaliere care functioneaza atat in interiorul, cat si in afara statelor membre participante la mecanismul de supraveghere unic, procedurile existente de coordonare intre autoritatile de supraveghere din tara de origine si din tara gazda vor fi mentinute in forma actuala. In conditiile in care BCE preia atributii de supraveghere, ea va indeplini functia de autoritate de origine si de autoritate-gazda pentru toate statele membre participante", se spune in comunicat.
BCE va deveni autoritatea de supraveghere responsabila pentru bancile din zona euro care au subsidiare in statele non-euro.
Astfel, statele din afara zonei euro "isi vor pastra toate puterile si prerogativele existente", se arata in comunicat.
"Totusi, in masura in care BCE a preluat sarcini de supraveghere, institutia isi va asuma rolurile de supraveghetor din tara de origine pentru bancile din zona euro si de supraveghetor din tara gazda pentru alte banci active in zona euro", noteaza CE.
Deciziile care necesita coordonare intre BCE si autoritatile nationale de supraveghere din statele non-euro vor reveni unor colegii de supraveghetori, la care vor participa reprezentanti ai tuturor autoritatilor de supraveghere din statele unde un grup financiar detine subsidiare.
Rolul Autoritatii Bancare Europene (ABE), cu sediul la Londra, va fi asemanator cu cel actual, institutia urmand sa dezvolte cadrul de reglementare unic aplicabil industriei serviciilor financiare la nivelul tuturor celor 27 de state membre si sa ia masuri pentru a garanta ca practicile in materie de supraveghere bancara sunt coerente in UE, se spune in comunicatul Comisiei Europene.
In cadrul BCE, activitatile de supraveghere vor fi delimitate de cele de stabilire a politicii monetare, iar banca isi pastreaza mandatul referitor la negocierea pachetelor de finantare externa pentru statele din zona euro aflate in dificultate.
Potrivit proiectului, in raspunderea BCE vor intra sarcini ca autorizarea institutiilor de credit (licente bancare), asigurarea respectarii cerintelor referitoare la capital, gradul de indatorare si lichiditate si supravegherea conglomeratelor financiare. BCE va putea lua masuri de interventie rapida in cazul in care bancile incalca sau risca sa incalce cerintele obligatorii de capital, solicitand bancilor sa ia masuri de corectie.
BCE va colabora cu Autoritatea Bancara Europeana in cadrul sistemului european de supraveghere financiara. Rolul ABE va fi asemanator cu cel actual: institutia va continua sa dezvolte cadrul de reglementare unic aplicabil tuturor celor 27 de state membre si sa ia masurile necesare pentru a garanta ca practicile in materie de supraveghere sunt coerente in intreaga Uniune.
Potrivit recomandarilor CE, sistemul unic de supraveghere ar trebui sa fie aprobat de Consiliul European si Parlamentul European pana la sfarsitul anului.
In viziunea Executivului UE, prima etapa a implementarii sistemului ar avea loc la 1 ianuarie 2013, cand BCE isi va putea asuma raspunderea pentru supravegherea oricarei institutii de credit din zona euro, fiind vizate in principal bancile care au solicitat fonduri publice.
De la jumatatea anului viitor, toate bancile de importanta sistemica majora din zona euro vor face obiectul supravegherii de catre BCE, iar de la 1 ianuarie 2014, toate cele 6.000 de banci din zona euro vor intra sub incidenta institutiei de la Frankfurt.
Bugetul BCE nu face parte din bugetul UE, iar finantarea suplimentara necesara pentru departamentul de supraveghere bancara va fi asigurata prin perceperea de comisioane de la institutiile de credit care fac obiectul supravegherii, iar marimea sumelor va fi stabilita in functie de marimea fiecarei banci, dar si de riscul pe care il prezinta.
Majoritatea activitatilor de implementare a deciziilor BCE va reveni autoritatilor nationale relevante.
In Romania, aproximativ 80% din activele sistemului bancar sunt controlate de subsidiare ale unor banci din zona euro.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
