Berlinul devine capitala de facto a Uniunii Europene (UE), intrucat chiar daca sediul principalelor institutii UE se afla inca la Bruxelles, deciziile cheie sunt luate tot mai mult la Berlin, scrie editorialistul Financial Times (FT) Gideon Rachman, citat de Mediafax.
Totusi, in timp ce capitala Germaniei a evitat deliberat expresii ale puterii imperiale, realitatea releva ca Berlinul este tot mai mult capitala de facto a UE, considera editorialistul sef pentru afaceri externe al FT.
Decizia finala privind o iesire a Greciei din zona euro apartine Germaniei. Dezbaterea esentiala privind sustinerea cu ajutoare financiare a tarilor din sudul Europei va avea loc in Bundestag si nu in Parlamentul European. Cele mai importante consultari ale FMI in privinta zonei euro sunt cele cu Germania si Banca Centrala Europeana (cu sediul la Frankfurt) si nu cele cu Comisia Europeana, comenteaza acesta.
Cum a crescut forta Germaniei
Transferul puterii de la Bruxelles la Berlin a fost accelerat de criza zonei euro. Cancelarul german, Angela Merkel, trebuie sa mearga inca la Bruxelles si sa incheie intelegeri cu tarile partenere, insa criza inseamna ca Merkel este acum incontestabil cel mai important dintre liderii europeni.
"Din motive diferite, toate celelalte tari UE mari sunt prezente la Bruxelles intr-o pozitie slaba. Spania si Italia se lupta cu indatorarea, astfel ca sunt in postura de a cere sprijin. Marea Britanie a ales sa nu participe la zona euro si la noile structuri planificate in uniunea monetara, astfel ca este marginalizata. Polonia nu este in zona euro si are o economie relativ mica. Ramane Franta. Prin traditie, parteneriatul franco-german se afla in centrul oricarui acord in UE. Timp de multi ani, summit-urile UE au fost precedate de reuniuni separate ale liderilor Frantei si Germaniei, precum si de o scrisoare comuna a acestora. Cand Nicolas Sarkozy era inca presedeintele Frantei, relatia cu Merkel era atat de stransa, incat presa le-a prescurtat numele cu «Merkozy»", scrie Rachman.
Chiar si atunci, multi observatori erau sceptici. Un important oficial european a spus: "Franta are nevoie de Germania sa ascunda cat de slaba este. Germania are nevoie de Franta pentru a ascunde cat de puternica este".
Franta versus Germania
Acum s-a renuntat chiar si la aparente. Nu a mai avut loc o intalnire franco-germana inaintea summit-ului UE de saptamana trecuta. In schimb, presedintele Frantei, Francois Hollande, a dat un interviu presei europene in care a incercat sa preseze Germania sa cedeze teren in privinta introducerii de obligatiuni comune si a crearii unei uniuni bancare. La summit a devenit insa clar ca germanii nu se vor grabi.
Se poate spune ca parteneriatul franco-german a avut mereu si momente dificile, iar cele doua state vor reveni la sentimente mai bune.
"De aceasta data, insa, va fi diferit. Diferenta de forte dintre Franta si Germania a devenit prea evidenta, iar chestiunile care le despart prea fundamentale", considera editoriaistul.
Diferitele propuneri ale Frantei, pentru introducerea de obligatiuni comune in zona euro, constituirea unei uniuni bancare, cheltuieli de infrastructura in UE si programe sociale comune sunt primite cu retinere la Berlin. Germanii suspecteaza ca aceste propuneri au in comun ideea de a-i aduce pe contribuabilii germani in ipostaza de a subventiona Franta. Contrapropunerea Germaniei, ca bugetele nationale ale statelor UE sa fie controlate de un comisar european, este respinsa ca o incalcare inacceptabila a suveranitatii la Paris.
Compromisul european
Prin traditie, trebuie sa se ajunga la un compromis intre Franta si Germania. Chestiunile aflate in discutie sunt, insa, atat de esentiale, incat s-ar putea ca un acord sa fie dificil de gasit. Intr-un astfel de caz, forta economica a Germaniei s-ar putea dovedi decisiva, mai ales daca, asa cum suspecteaza multa lume la Berlin, Franta se indreapta catre o criza economica profunda.Acumularea puterii este tratata cu ambivalenta la Berlin. Din motive istorice clare, Germania nu a cautat dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial o pozitie dominanta in Europa. Dupa reunificare, obiectivul a fost exprimat intotdeauna ca fiind "o Germanie europeana si nu o Europa germana". Sentimentul de a integra interesele germane intr-o identitate europeana ramane puternic. Dar exasperarea cu incalcarea regulilor si inconsecventa fiscala in alte tari europene are efect asupra retinerilor Germaniei in a insista asupra nevoii pentru o Europa mai germana.
Pretul ajutorului german va fi, tot mai mult, acceptarea regulilor si legilor gandite de Berlin, afirma editorialistul FT.
"O astfel de putere poate conduce la aroganta. La Berlin, saptamana trecuta, am auzit ocazional referiri exasperate la spaniolii aroganti, britanicii trufasi, francezii care se amagesc singuri si grecii corupti. Dar tonul general al discutiilor este serios, rabdator si responsabil. Germanii insista ca sunt complet angajati in privinta euro si UE si ca sunt hotarati sa le faca sa functioneze", arata Rachman.
Problema, daca exista una, este viata prea dulce de la Berlin. Germania este prospera, iar Berlinul este un oras placut si modern. Problemele Greciei si Spaniei par foarte indepartate. Aceasta detasare fata de restul zonei euro si mai putin "dorinta de putere" este motivul pentru care Berlin ramane o capitala ciudata pentru Europa, incheie editorialistul FT.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
