Presa americana: Rusia lui Stalin ajuta China, iar cea a lui Putin are nevoie de ea
Presedintele rus Vladimir Putin a efectuat, marti, o vizita de doua zile in China, cea mai mare economie din Asia si a doua din lume dupa SUA. Vizita acestuia a prilejuit o comparatie cu relatiile chino-ruse din timpul erei lui Iosif Stalin si Mao Zedong, cand China avea nevoie de ajutorul sovietic.
Putin vrea ca în timpul vizitei la Shanghai sã încheie un acord pentru livrearea de gaze ruseºti Chinei, dupã peste un deceniu de negocieri dificile din cauza preþului, scrie Bloomberg.
Contractul este "aproape finalizat", a declarat preºedintele rus presei din China într-un interviu publicat anterior vizitei. Rusia vrea sã consolideze relaþiile cu China în contextul crizei din Ucraina, care a condus la o îndepãrtare a þãrii de Statele Unite ºi þãrile europene. Relaþia cu China, cel mai mare partener comercial al Rusiei, cu schimburi totale de 96 de miliarde de dolari anul trecut, devine ºi mai importantã, întrucât escaladarea sancþiunilor riscã sã împingã economia Rusiei în recesiune, potrivit Mediafax.
"Relaþiile Chinei cu Rusia vor trebui sã se dezvolte, odatã cu deteriorarea celor cu Occidentul. Mai degrabã Beijingul, ºi nu Moscova, va fi puterea cu mai mare greutate", a declarat Dmitri Trenin, director la centrul Carnegie din Moscova.
Inversarea rolurilor dintre cele douã þãri este evidenþiatã de evoluþia economicã din ultimii 35 de ani. În 1979, când Deng Xiaoping începea transformarea economicã a Chinei, PIB al þãrii era de numai 40% din cel al URSS, potrivit unui studiu al Centrului pentru Reformã Europeanã. În prezent, economia Chinei este de patru ori mai mare decât cea a Rusiei, statul succesor al URSS.
Disponibilitatea Rusiei de a face afaceri cu China marcheazã o nouã etapã în relaþiile tumultoase dintre cele douã state, care la un anumit moment erau liderii taberei statelor comuniste, noteazã Bloomberg. În timp ce Mao a acceptat un rol secund lui Stalin, relaþiile s-au înrãutãþit dupã moartea dictatorului sovietic, iar în 1969 s-a ajuns chiar la un scurt rãzboi de graniþã.
Lipsa de încredere s-a menþinut odatã cu evoluþia diferitã a ideologiilor celor douã superputeri, pânã la începerea unei reapropieri în anii '90, în timpul mandatului preºedintelui rus Boris Elþin. Rusia prezintã vizita actualã a lui Putin ca pe o ocazie de a consolida relaþiile.
Rusia ºi China, puteri nucleare cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, colaboreazã deja destul de strâns diplomatic împotriva dominaþiei Statelor Unite la nivel internaþional.
"Au nevoie unul de celãlalt mai mult decât în mod obiºnuit", întrucât China este implicatã în dispute internaþionale, inclusiv cele privind demarcarea apelor teritoriale în Marea Chinei de Sud, a declarat Li Lifan, director adjunct la Centrul de Studii despre Rusia ºi Asia Centralã de la Academia de ªtiinþe Sociale din Shanghai.
Relaþia Chinei cu Rusia asunde, însã, un grad ridicat de neîncredere, a spus Jian Zhang, profesor la Academia Forþelor de Apãrare ale Australiei.
"Ambele þãri vor sã foloseascã aceastã relaþie pentru negocieri cu SUA. În dedesubt existã încã o neînceredere considerabilã ºi interese conflictuale", a spus el.
Într-un semn de solidaritate, preºedintele chinez Xi Jinping a fost invitatul de onoare la Olimpiada organizatã de Rusia în februarie la Soci, în timp ce preºedintele SUA Barack Obama ºi cei mai mulþi lideri europeni, printre care ºi canelarul german Angela Merkel, au evitat prezenþa.
În criza din Ucraina, China nu s-a plasat decisiv de partea Rusiei sau a þãrilor occidentale. "Diplomaþia are nevoie de context, iar acum este un context bun pentru China ºi Rusia sã fie mai apropiate. Cuvinte precum alianþã sau coaliþie sunt excluse încã din documentele oficiale. China ºi Rusia discutã despre relaþii bilaterale mai strânse, dar nu despre un nou grup", a spus Li, de la Academia de ªtiinþe Sociale din Shanghai.
Delegaþia rusã în China, care îi include ºi pe ºefii Gazprom ºi Rosneft, companiile de stat producãtoare de gaze naturale ºi petrol, ar vrea semnarea unui contract pe 30 de ani pentru livrarea anualã a 38 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, circa 20% din exporturile Rusiei cãtre Europa. De asemenea, discuþiile ar trebui sã deschidã calea pentru construirea primului gazoduct cãtre China.
Rusia a inaugurat un oleoduct cãtre China în 2011, iar guvernul de la Moscova vrea sã semneze ºi un contract pentru livrarea a 100 de milioane de tone de petrol în 10 ani, cu o valoare estimatã de 85 de miliarde de dolari.
Discuþiile despre gaze, începute în 2004, sunt încã blocate de lipsa unui acord asupra preþului, a declarat secretarul de stat din Ministerul de Externe chinez Cheng Guoping, joi, în timpul unei confereinþe de presã. Pentru a finanþa un gazoduct de 22 de miliarde de dolari din Siberia pânã în China, Rusia a încercat sã obþinã un preþ similar celui din Europa, dar China a refuzat.
Purtãtorul de cuvânt al preºedintelui rus a declarat, marþi, cã acordul pentru livrarea de gaze nu a fost încã finalizat. "Au fost fãcute progrese semnificative în privinþa gazelor, dar existã aspecte care trebuie finalizate referitor la preþ. Contractul ar putea fi semnat în orice moment", a spus el.
Putin se aflã sub presiune sã ajungã la o înþelegere cu chinezii, din cauza tensiunilor care ameninþã sã afecteze capacitatea Rusiei de a vinde gaze în Europa, a declarat Vladimir Portiakov, director adjunct la Institutul de Studii despre Orientul Extrem de la Academia de ªtiinþe a Rusiei.
"Situaþia sugereazã cã ar trebui semnat acum contractul pentru gaze, chiar ºi la un preþ mai mic. Nu mai este vorba doar despre profitul companiei, ci ºi despre lucururi mai importante. Dacã Rusia nu semneazã acum, va fi o loviturã", a spus el.
Rolul Rusiei în comerþul Chinei este limitat de reticenþa guvernului de la Moscova de a vinde statului asiatic armament de ultimã generaþie. Rusia a evitat astfel de tranzacþii, deoarece priveºte în continuare China ca pe o posibilã ameninþare ºi este îngrijoratã ca tehnologia sã nu fie copiatã de China în propria producþie de armament, afirmã Vasili Kaºin, cercetãtor la Centrul de Analizã a Strategiilor ºi Tehnologiilor din Moscova.