Putin spune că lansatoarele de rachetă din România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia

Declaraţia a fost făcută într-o conferinţă de presă după o întâlnire la Moscova cu premierul ungar Viktor Orban, conform Agerpres.ro.

Preşedintele rus a spus că SUA au ieşit din Tratatul antirachete balistice (Tratatul ABM), deşi Rusia a încercat să le convingă să nu facă aceasta.

"Am încercat mult timp să le convingem să nu o facă. Acesta este unul dintre tratatele fundamentale pentru asigurarea securităţii în lume. Cu toate acestea, Statele Unite au făcut ceea ce au făcut - s-au retras, iar acum lansatoare antirachetă sunt în România şi sunt pe cale să fie instalate şi în Polonia, dacă nu au fost deja amplasate", a afirmat Putin, citat de TASS.

Referitor la scutul american antirachetă, preşedintele rus a spus că, în cele două ţări, există lansatoare MK-41, pe care pot fi instalate sisteme ofensive Tomahawk, capabile să acopere teritoriul Rusiei pe mii de kilometri. "Ei bine, nu este asta o ameninţare pentru noi?", a întrebat retoric Vladimir Putin în aceeaşi conferinţă de presă.

Rusia a susţinut că sistemul terestru Mk-41 poate lansa rachete Tomahawk, iar în 2019 Ministerul Apărării rus chiar a propus SUA să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România, care ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF). Tratatul şi-a încetat existenţa în august 2019.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat în cursul întrevederii cu preşedintele rus Vladimir Putin, în cadrul vizitei sale la Moscova, că "niciun lider european nu vrea război", în aluzie la tensiunile legate de Ucraina, relatează EFE.

"Vizita mea de astăzi este, în parte, şi o misiune de pace şi aş dori să vă asigur că niciun lider al Uniunii Europene, al statelor membre nu îşi doresc un război. Suntem în favoarea unei soluţii politice", a subliniat Viktor Orban în debutul întâlnirii cu preşedintele rus, informează agenţia de presă RIA Novosti.

Viktor Orban, un politician considerat ultranaţionalist, căruia opoziţia din ţara sa i-a cerut să-şi anuleze vizita la Moscova, promisese să se consulte cu aliaţii săi din Uniunea Europeană şi NATO înainte de a se deplasa în Rusia.

Contrar altor ţări din regiune, precum Polonia, România şi Bulgaria, Ungaria nu şi-a exprimat clar sprijinul pentru Ucraina în ultimele săptămâni în contextul creşterii tensiunilor la graniţele sale, unde Moscova a concentrat zeci de mii de militari şi un important număr de echipamente, provocând suspiciuni că ar putea ataca ţara vecină, notează EFE.