Biden a semnat ordinul privind transferul din UE către SUA a datelor personale

Semnarea decretului de către liderul de la Casa Albă vine după ce în martie Washingtonul şi Bruxellesul au ajuns la un acord de principiu asupra acestui dosar şi va permite Comisiei Europene să înceapă propriul proces de ratificare, ce ar urma să dureze mai multe luni.

Secretarul american pentru comerţ Gina Raimondo a evocat într-o întâlnire cu presa "încununarea eforturilor comune de restabilire a încrederii şi a stabilităţii fluxurilor de date transatlantice", în timp ce comisarul european pentru comerţ Didier Reynders a salutat pe Twitter "o etapă importantă în hotărârea noastră de a restabili fluxuri de date transatlantice sigure şi libere".

Textul întăreşte măsurile vizând garantarea confidenţialităţii şi protejarea libertăţilor civile în programele americane de monitorizare ce vizează datele culese în Europa şi transferate sau găzduite pe celălalt mal al Atlanticului.

Este prevăzută de asemenea crearea unui mecanism independent şi constrângător care să le permită cetăţenilor statelor eligibile să ceară despăgubiri dacă estimează că datele lor personale au fost colectate ilegal de către serviciile de informaţii americane.

Max Schrems: Îl vom ataca cel mai probabil în justiţie

Militantul pentru respectarea vieţii private Max Schrems a apreciat vineri că este "foarte probabil" să fie lansată o nouă acţiune în justiţie împotriva unui acord privind transferul de date personale din Uniunea Europeană către SUA, relatează AFP.

"Îl vom ataca cel mai probabil în justiţie", a declarat acesta pentru France Presse, evocând o probabilitate de "90%".

Schrems a făcut referire la un nou cadru legal care să permită companiilor transferul de date ale cetăţenilor europeni către SUA, a cărui materializare se apropie după semnarea, vineri, de către preşedintele american Joe Biden a unui decret vizând furnizarea de garanţii pentru protejarea vieţii private.

Textul vizează garantarea confidenţialităţii şi protejarea libertăţilor civile în cadrul programelor americane de supraveghere a datelor culese din Europa şi transferate sau găzduite în SUA.

Austriacul Max Schrems, fondatorul ONG-ului Noyb ("None Of Your Business") se află la originea invalidării primelor două acorduri de acest tip, "Safe Habor", din 2015, şi "Privacy Shield", din 2020, respinse de Curtea de Justiţie a UE.

Aceasta a estimat în ultima sa decizie că "Privacy Shield", utilizat de 5000 de companii americane, inclusiv giganţi ca Google şi Amazon, nu protejează de posibile "ingerinţe în drepturile fundamentale ale persoanelor ale căror date sunt transferate".

"Supravegherea în masă va continua (...). Într-un final, opinia CJUE va prevala şi va pune capăt încă o dată acestui acord", a prevăzut Schrems. "Comisia Europeană închide ochii în faţa legii americane, permiţând continuarea spionării europenilor", a acuzat acesta.

Max Schrems şi-a exprimat totodată scepticismul în ce priveşte crearea unui mecanism independent şi constrângător, prevăzută de noul acord, care să le permită cetăţenilor din statele eligibile să ceară despăgubiri în cazul în care consideră că datele lor personale au fost colectate ilegal de serviciile americane de informaţii.

"Este clar că acest aşa-zis tribunal nu este un tribunal adevărat", a comentat militantul european.