Alegeri prezidențiale în Turcia: Recep Erdogan și Kemal Kilicdaroglu se înfruntă în turul doi
Zeci de milioane de turci sunt aşteptaţi la vot pentru a decide cine îi va conduce pentru următorii cinci ani. Bătălia se dă între actualul preşedinte, Recep Tayyip Erdogan, şi liderul opoziţiei, Kemal Kilicdaroglu, sondajele de opinie dându-l favorit pe Erdogan. Cu toate acestea, unii turci văd în oponentul său o schimbare benefică pentru ţară.
Cei doi candidaţi şi-au asigurat deja susţinerea unor politicieni importanţi.
Erdogan se bucură de sprijinul candidatului de pe locul trei, ultranaţionalistul Sinan Ogan, iar Kilicdaroglu este susţinut de Umit Ozdag, politician de extremă dreaptă, cunoscut pentru ideile sale antimigraţie, dar şi de kurzii din Turcia.
În primul tur de scrutin din 14 mai, Recep Tayyip Erdogan a obţinut 49,5% din voturi, fiind la mică distanţă de majoritatea necesară pentru a evita un al doilea tur de scrutin, într-un vot văzut ca un referendum asupra regimului său autocratic. Kemal Kilicdaroglu, candidatul unei alianţe de opoziţie formate din şase partide, a primit 44,9% din voturi.
Candidatul naţionalist Sinan Ogan s-a clasat pe locul al treilea, cu 5,2% susţinere, şi a fost eliminat.
Votul va decide nu doar cine conduce Turcia, ci şi cum este guvernată, încotro se îndreaptă economia sa, în contextul unei crize profunde a costului vieţii, şi forma politicii sale externe. Criticii lui Erdogan spun că guvernul său a pus botniţă disidenţei, a erodat drepturile şi a adus sistemul judiciar sub dominaţia sa, acuzaţie negată de oficiali.
Economia Turciei este, de asemenea, în centrul atenţiei. Economiştii spun că politica oportunistă a lui Erdogan de a avea rate scăzute ale dobânzii, în ciuda preţurilor în creştere, a fost cea care a dus la o inflaţie de 85% anul trecut, iar lira s-a prăbuşit la o zecime din valoarea sa faţă de dolar în ultimul deceniu.
Kilicdaroglu s-a angajat să revină la o politică economică mai ortodoxă şi să restabilească independenţa băncii centrale turceşti. În ceea ce priveşte afacerile externe, sub conducerea lui Erdogan, Turcia şi-a sporit puterea militară în Orientul Mijlociu şi în afara acestuia, a creat legături mai strânse cu Rusia şi a văzut relaţiile cu Uniunea Europeană şi cu Statele Unite devenind din ce în ce mai tensionate. Turcia şi Naţiunile Unite au intermediat, de asemenea, un acord între Moscova şi Kiev pentru exporturile de grâu ucrainean, iar Erdogan a anunţat săptămâna trecută o nouă prelungire de două luni.
Peste 64 de milioane de turci sunt aşteptaţi să voteze la aproape 192.000 de secţii de votare, inclusiv peste 6 milioane care au votat pentru prima dată la 14 mai. Există de asemenea 3,4 milioane de alegători din străinătate, care au votat deja în perioada 20-24 mai.
Secţiile de votare din Turcia se deschid duminică la ora locală 8.00 (şi a României) şi se închid la ora 17.00.
Prezenţa la vot la alegerile din Turcia este, în general, ridicată. La 14 mai, prezenţa generală la vot a fost de 87,04%, cu un nivel de 88,9% în Turcia şi 49,4% în străinătate.
În conformitate cu regulile electorale, ştirile, previziunile şi comentariile despre vot sunt interzise până la ora locală 18.00, iar presa are libertatea de a relata despre rezultatele alegerilor doar de la ora 21.00.