9 Iulie 2007

De ce a esuat fuziunea dintre ABN Amro si ING?

Banca olandeza ABN Amro si grupul de servicii financiare ING au purtat discutii privitoare la o fuziune, dar acestea s-au terminat cand conducerea ING s-a temut ca grupul ar putea fi obligat sa plateasca prea mult, a spus directorul general al ABN, citat de Reuters.

ABN Amro este tinta unei batalii de preluare in care se confrunta banca britanica Barclays, care a oferit 62,8 miliarde euro (85,7 miliarde dolari) si un consortiu alcatuit din Royal Bank of Scotland, grupul belgian Fortis si banca spaniola Santander, care a facut o oferta de 71,2 miliarde euro, anunta NewsIn.

Grupul ING a anuntat, in luna aprilie, ca a fost interesat de preluarea ABN in noiembrie 2006 si ca si-a angajat consilieri in acest sens, dar a decis sa nu fuzioneze cu rivalul olandez. La momentul respectiv, actiunile ABN Amro se tranzactionau la aproximativ 23 euro.

Directorul general al ABN Amro, Rijkman Groenink, a spus intr-un interviu acordat revistei olandeze Forum ca pretul unei actiuni ABN a urcat cu aproximativ 20% in timpul negocierilor cu ING, in timp ce actiunile ING s-au depreciat cu 10%, ceea ce a scazut atractivitatea fuziunii.

"Acesta este motivul pentru care conducerea ING s-a temut ca ar putea fi obligata sa plateasca prea mult pentru ABN", a spus Groenink, potrivit revistei Forum.

Pana in prezent, actiunile ABN Amro au urcat cu peste 30%, dupa ce fondul britanic de risc TCI a cerut in februarie boardului ABN sa vanda sau sa restructureze banca.

Un purtator de cuvant al ABN Amro a confirmat declaratiile lui Groenink, despre care revista Forum a mentionat ca au fost facute intr-un interviu luat in ultimele doua saptamani. Un purtator de cuvant al ING a facut referire la declaratiile din aprilie ale reprezentantilor ING.

ABN a dorit sa creeze "un campion national" prin fuziunea cu ING, a spus Groenink, potrivit revistei Forum. ABN a vrut sa fuzioneze deoarece economiile ABN au crescut prea putin in raport cu ale rivalilor sai, iar institutia a devenit vulnerabila, a spus Groenink.

Companiile olandeze au devenit vulnerabile in fata investitorilor straini dupa adoptarea unui nou cod de guvernanta corporativa in 2004, care trebuie sa fie adaptat astfel incat sa prezinte bilanturile tuturor actionarilor, a spus Groenink.

"Olanda nu e devenit fara niciun motiv un paradis pentru fondurile de risc", a mai spus Groenink, in acelasi interviu.

In timpul ultimului an, fondurile de risc au facut presiuni de schimbare asupra mai multor companii olandeze, printre care si grupul pentru sisteme industriale si servicii Stork si retailerul olandez Ahold.



Citeste si