Liderii ţărilor membre ale NATO, reuniţi la Haga, s-au angajat să investească 5% din produsul intern brut (PIB) al statelor lor pentru apărare şi securitate în 2035, indică declaraţia finală a summitului Alianţei Nord-Atlantice, relatează agențiile internaționale, citate de Agerpres.
Statele aliate doresc să aloce ''anual cel puţin din 3,5 % din PIB'' pentru cheltuieli militare şi încă 1,5% din PIB pentru securitate în sens mai larg, precum ''protejarea infrastructurilor esenţiale'' şi apărarea ''reţelelor''.
De asemenea, ţările membre NATO şi-au reafirmat ''angajamentul nezdruncinat'' de a se apăra reciproc în cazul unui atac.
''Un atac contra unuia este un atac contra tuturor'', insistă statele aliate, subliniind ataşamentul lor faţă de articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic privind apărarea colectivă.
În plus, ţările NATO îşi reafirmă sprijinul pentru Ucraina în faţa ameninţării ''pe termen lung'' reprezentate de Rusia, indică declaraţia finală a summitului NATO de la Haga, publicată astăzi.
''Aliaţii îşi reafirmă angajamentul suveran şi durabil de a susţine Ucraina, a cărei securitate contribuie la securitatea noastră'', în faţa ''ameninţării pe termen lung'' pe care o reprezintă Rusia, arată declaraţia finală a reuniunii de la Haga, semnată de liderii celor 32 de ţări membre ale NATO.
Președintele Slovaciei: Declarația finală nu stabilește jaloane concrete
Preşedintele Slovaciei, social-democratul Peter Pellegrini, a declarat, înaintea începerii reuniunii şefilor de stat şi de guvern la summitul NATO de la Haga, că scurta declaraţie finală a acestei reuniuni nu stabileşte jaloane concrete pentru atingerea ţintei alocării a 5% din PIB pentru cheltuielile destinate apărării, şi a precizat că nu va bloca acordul, relatează agenţia EFE.
Mai multe state membre ale NATO, precum Polonia şi ţările baltice, susţin cererea preşedintelui american Donald Trump de creştere a bugetelor apărării la 5% din PIB, în timp ce altele nu au atins nici măcar actualul obiectiv de 2% din PIB, a amintit preşedintele slovac.
În cele din urmă, statele membre ale Alianţei, cu excepţia Spaniei, sunt aşteptate să confirme la finalul summitului un angajament de a aloca 5% din PIB pentru apărare, ţintă care să fie atinsă în decurs de zece ani, iar procentul de 5% din PIB să fie împărţit în 3,5% din PIB pentru cheltuieli strict militare şi 1,5% din PIB pentru cheltuieli de securitate într-un sens mai larg, precum infrastructura, apărarea cibernetică etc.
"Slovacia, împreună cu alte ţări, a obţinut prelungirea termenului iniţial de cinci ani, până la şapte ani şi apoi la zece ani", a spus preşedintele slovac despre noul angajament din cadrul NATO privind cheltuielile militare.
Preşedintele Peter Pellegrini a mai precizat că prima evaluare a realizării obiectivelor NATO va fi în anul 2029, iar până atunci Slovacia nu intenţionează să-şi crească bugetul apărării, care în prezent este în jurul a 2% din PIB.
"Până atunci, Slovacia se va concentra pe îndeplinirea obiectivelor care decurg din statutul de ţară membră a NATO", cum ar fi crearea unei brigăzi de apărare şi consolidarea apărării sale antiaeriene, a adăugat preşedintele slovac, promiţând că ţara sa, care a fost admisă în NATO în 2004, "nu va împiedica obţinerea unui consens" la summitul NATO.
"Ca ţară suverană, (Slovacia) îşi rezervă dreptul său suveran de a decide singură dacă finanţele îi permit să crească cheltuielile militare în anii următori, iar în cazul său să opteze pentru cheltuieli cu dublă utilitate, precum modernizarea infrastructurii (...), care pe timp de pace servesc cetăţenilor", a explicat şeful statului slovac.
