Curtea Constitutionala (CC) a stabilit, marti, ca Ordonanta de Urgenta a Guvernului 77/2011 privind taxa clawback este partial neconstitutionala, intrucat se aplica o dubla impozitare pe medicamente.
Astfel, Curtea a admis sesizarea societatii Labormed Pharma Bucuresti, care a contestat, in instanta de contencios administrativ, taxa impusa de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, actiune ce a ajuns pe masa judecatorilor constitutionali.
Decizia de marti a CC este general obligatorie, aceasta urmand a fi motivata si publicata in Monitorul Oficial.
La jumatatea lunii ianuarie, producatorii romani de medicamente avertizau ca, in cazul mentinerii formulei actuale a taxei, nu vor mai putea efectua investitii in productie.
"Noi vrem in clipa de fata ca aceasta taxa clawback sa fie justa, nu avem nicio problema sa platim. Noi nu vrem sa platim pentru terti, taxa actuala este platita si pentru distribuitori si pentru farmacii. Vrem sa existe o corelare intre termenele de plata si plata clawback, nu putem plati in avans si sa ne incasam banii de la stat la un an, iar formula de calcul sa fie legata de vanzarile fiecarei companii in parte. De asemenea, ca sa nu mai dispara, pentru medicamentele sub 10 lei sa nu se plateasca taxa", a declarat, pentru Mediafax, Dragos Damian, directorul general al producatorului Terapia Ranbaxy si presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR).
Companiile din Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM) si cele ale Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR) atrageau atentia, in mai 2012, ca vor retrage medicamentele compensate si gratuite de pe liste daca Guvernul nu va revizui taxa clawback, considerata nesustenabila.
"Taxa clawback este nesustenabila, iar cuantumurile impuse pentru trimestrul I al anului 2012 sunt relevante in acest sens. Incercarea de a forta industria de medicamente sa finanteze intregul deficit din sistemul de sanatate nu poate duce decat la distrugerea acesteia, in detrimentul pacientilor si al economiei romanesti. Producatorii de medicamente generice nu dispun de sumele necesare pentru plata impunerilor din trimestrul I al anului 2012, ei neputand achita obligatia de plata la data scadenta riscand astfel sanctiuni fiscale injuste. De aceea, cerem ca obligatiile de plata aferente trimestrului I 2012 sa fie anulate", afirma atunci presedintele APMGR, Dragos Damian.
La randul sau, presedintele ARPIM, Regis Lhomme, spunea ca rezolvarea problemei legata de taxa clawback sta in mana Guvernului, companiile neputand suporta sumele cerute.
"Desi Ministerul Sanatatii a inteles situatia critica cauzata de principiile gresite ale taxei clawback, nu s-a gasit inca o solutie pentru rezolvarea acestei probleme. In acest moment, este de datoria noastra sa semnalam iminenta unei crize fara precedent si este responsabilitatea statului de a rezolva aceasta criza generata si agravata pe parcursul ultimilor ani. Producatorii internationali doresc sa sprijine si pe viitor Guvernul pentru mentinerea medicamentelor pe piata, insa cer solutii de acoperire a deficitului bugetar al fondului de sanatate si o schimbare radicala a principiilor taxei de clawback, astfel incat ea sa reprezinte un element de control echitabil al pietei, si nu unul de blocare a acesteia. Conditiile actuale ale taxei clawback elimina orice garantie ca membrii nostri isi vor putea mentine activitatea la acelasi nivel de implicare in Romania. Credem ca daca vom fi auziti cel putin acum, in al doisprezecelea ceas, lucrurile se mai pot indrepta", explica Lhomme.
Plata acestei taxe, mai spuneau cei de la ARPIM si APMGR, ar obliga companiile farmaceutice sa restranga productia sau importul de medicamente existente pe lista de produse compensate si sa isi reduca personalul, pentru limitarea costurilor.
Companiile avertizau ca exista si riscul intrarii in insolventa a unor producatori locali de medicamente sau retragerea de pe piata locala a unor producatori internationali.
Neplata acestei taxe de catre un producator va aduce cu sine, conform legii, eliminarea tuturor medicamentelor acelui producator din lista de medicamente compensate si gratuite. "Toate acestea vor avea efecte negative in special pentru pacienti, care vor fi obligati fie sa recurga la alte scheme de tratament, fie sa isi cumpere din banii proprii medicamentele de pe alte piete europene unde acestea sunt disponibile", a explicat Sorin Popescu, coordonator grup comunicare ARPIM.
Potrivit producatorilor, cauzele principale ale acestei suprataxe excesive de aproape 35% pe suma rambursata sunt: evaluarea gresita in bugetul de medicamente a consumului real de medicamente in 2011 (5,7 miliarde lei, fata de un consum real de 6,8 miliarde lei); impunerea unei formule de calcul a taxei care nu are echivalent in Uniunea Europeana privind acoperirea integrala a deficitului, includerea in baza de calcul a TVA, precum si a adaosurilor distribuitorilor si farmaciilor; utilizarea in baza de calcul a unor date eronate furnizate de CNAS.
Companiile membre ARPIM si APMGR propuneau guvernului considerarea pretului de productie ca baza de calcul, eliminandu-se din aceasta adaosurile distribuitorilor si ale farmaciilor, precum si TVA. Ei mai cer calcularea taxei in raport cu bugetul total cheltuit pentru medicamentele compensate in anul precedent, asigurarea transparentei datelor folosite de CNAS pentru calculul taxei si auditarea felului in care acestea se obtin, precum si plata taxei dupa incasarea banilor datorati de statul roman producatorilor de medicamente.
Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevede ca toti producatorii de medicamente trebuie sa contribuie la finantarea sistemului public de sanatate cu o suma reprezentand intre 5% si 11% din veniturile realizate din vanzarea produselor.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
