1 Martie 2013

Lumea se transforma intr-un "sat global". Ce pericole ascunde globalizarea?



Globalizarea este un fenomen care a acaparat aproape fiecare colt al lumii si, incet, incet, ne indreptam spre realitatea "satului global". Insa, procesul are si victime, iar pana acum cel mai prost ies din aceasta situatie statele dezvoltate, in frunte cu Statele Unite. Aici gasiti doar o parte din riscurile pe care le implica acest proces complex, potrivit EconomyWatch. Credeti ca sunt realiste?

Globalizarea epuizeaza resursele mult mai repede

China s-a alaturat Organizatiei Mondiale a Comertului in decembrie 2001, moment de la care consumul de carbune a inceput sa creasca semnificativ, dupa cum se observa in graficul de mai jos.

De fapt, consumul de carbune a crescut la nivel global, in contextul globalizarii.


Globalizarea creste nivelul emisiilor de carbon

La nivel global, se arde mult mai mult si mai repede combustibilul fosil si, in acest context, emisiile de dioxid de carbon sunt in crestere, iar trend-ul va continua daca nu vor fi luate masuri pentru inlocuirea sau reducerea dependentei de combustibilii fosili.

Graficul de mai jos arata cat de mult au inceput sa creasca emisiile de carbon dupa ce protocolul de la Kyoto a fost adoptat in 1997.


Globalizarea face imposibila estimarea implicatiilor unei decizii luate la nivel local

Potrivit lui Gail Tverberg, autorul studiului, globalizarea face aproape imposibila estimarea implicatiilor pe care o decizie luata de un reglementator dintr-o tara o poate avea asupra altor state.

Practic, actiunile care tintesc reducerea emisiilor de carbon dintr-o tara pot incuraja comertul la nivel mondial, conducand astfel la consumul mai mare de combustibil si, prin urmare, la cresterea emisiilor la nivel global.

Globalizarea duce la scumpirea titeiului

In istoria recenta au fost consemnate doua crize petroliere, in 1973 si 1983, ambele declansate dupa ce productia de titei a Statelor Unite a inceput sa scada in 1970.

Totusi, chiar si dupa aceste doua socuri, a fost posibila revenirea la preturi rezonabile pentru titei, de 30-40 dolari pe baril, in contextul in care productia a crescut in Marea Nordului, Alaska si Mexic si a masurilor de incurajare a consumului mai eficient de carburanti.

Insa, in prezent, este din ce in ce mai dificil sa temperam scumpirea petrolului, avand in vedere ca productia nu mai poate sa creasca prea mult, dar si din cauza cererii imense ca urmare a procesului de globalizare.

Graficul de mai jos arata cat de mult a crescut productia de petrol incepand cu 1980.


Globalizarea transfera job-urile de la tarile dezvoltate catre cele mai putin dezvoltate

Globalizarea a ridicat stacheta in ceea ce priveste costurile cu forta de munca in asa masura incat economiile dezvoltate nu mai pot face fata.

Astfel, tarile unde costurile cu forta de munca sunt mici, se folosesc combustibili mai ineficienti, iar legile cu privire la poluare sunt mai relaxate pot sa scoata din joc economiile dezvoltate.

In Statele Unite, procentul cetatenilor care au un loc de munca din totalul populatiei a inceput sa scada dupa ce China s-a alaturat Organizatiei Mondiale a Comertului, dupa cum arata si graficul de mai jos.


Globalizarea transfera investitiile catre economiile in curs de dezvoltare

Daca un investitor are ocazia sa aleaga dintre o tara cu avantaje competitive si una fara aceste avantaje, nu este greu sa ne dam seama ce va alege. De aceea, o redirectionare a investitiilor nu este surprinzatoare.

In Statele Unite, investitiile interne s-au mentinut la un nivel constant ca procent din venitul national pana la mijlocul anilor '80, cand s-a accelerat procesul de globalizare si investitiile au inceput sa scada.

Globalizarea incurajeaza dependenta de importuri

Ca urmare a globalizarii, marfurile pot fi usor obtinute din orice colt al lumii, iar factorii de decizie dintr-o economie pot sa ajunga la concluzia ca nu are rost sa produca singuri mancarea sau imbracamintea, ci se pot baza pe productia tarilor mai putin dezvoltate.

Devine astfel foarte usor pentru o economie sa ajunga dependenta de importuri si sa se specializeze in servicii financiare sau in servicii medicale, lucru care produce si vulnerabilitati.

Globalizarea atrage dupa sine interdependenta economiilor si riscul de a se prabusi in lant

Potrivit lui Gail Tverberg, istoria ne-a dat destule exemple de civilizatii care au inceput de jos si au crescut treptat pana la nivelul la care isi suprautilizau resursele si in cele din urma intrau in colaps.

El crede ca si in zilele noastre se intampla acelasi lucru, cu mentiunea ca acum sunt implicate mai multe state, iar acestea sunt interdependente, ceea ce atrage dupa sine riscul ca tot sistemul sa intre in colaps. Criza datoriilor din Grecia este un bun exemplu al modului in care globalizarea a produs un risc sistemic pentru toata zona euro.


Globalizarea a dus la declansarea razboiului valutar

Ca urmare a competitiei agresive in economia mondiala, fiecare tara vrea sa isi vinda bunurile si serviciile la cel mai mic pret posibil.

Acest lucru poate fi atins prin plata unor salarii cat mai mici, acceptarea unui nivel mai ridicat de poluare, utilizarea de combustibili mai ieftini si mai poluanti sau prin devalorizarea monedelor nationale. De aceea, multe economii sunt tentate sa intre in razboiul valutelor.





Globalizarea muta povara fiscala de la corporatii pe cetateni

Corporatiile au puterea de a se muta in locurile unde taxele sunt mai mici, in timp ce un cetatean obisnuit nu poate sa fenteze in acest fel Fiscul.

Graficul de mai jos arata cum au reusit corporatiile sa contribuie din ce in ce mai putin la bugetul SUA, in timp ce contributiile persoanelor fizice au ramas relativ constante in ultimii 60 de ani.




Citeste si